Știri

Sala Unirii, locul în care s-a citit, la 1 Decembrie 1918, actul fundamental-„Rezoluția Unirii“

Publicat

acum 5 luni

în

01/12/2023

Sala Unirii, locul în care s-a citit, la 1 Decembrie 1918, actul fundamental-„Rezoluția Unirii“

Cele noua articole ale documentului sunt gravate acum in interiorul Salii Unirii, pe peretele de vest. Manuscrisul original se pastreaza la Muzeul Unirii si mai este cunoscut ca „mapa lui Vasile Goldis“.

Sala Unirii este locul in care marele om politic ardelean Vasile Goldis a citit in duminica de 1 Decembrie 1918, la ora 12, in plenul Marii Adunari Nationale, actul fundamental-„Rezoluția Unirii“

In Sala Unirii pot fi vazute diferite insemne ale martorilor Unirii: steaguri, medalii, credenţionale (n.a „pasapoartele“, in baza carora au avut acces in Sala Unirii) ale reprezentanţilor oficiali ai naţiunii romane.

In Sala Unirii este expus aparatul foto cu burduf cu care au fost realizate cele cinci fotografii ale Unirii. Samoila Marza, cel care avea sa-si primeasca pe buna dreptate renumele de „fotograful Unirii“, a fost singurul dintre cei peste 100.000 de oameni veniti la Alba Iulia care a avut in „dotare“ un aparat foto. Intrucat nu era fotograful oficial al evenimentului (n.a. acesta a absentat din motive suspecte), nu a avut acces in Sala. Este motivul pentru care nu avem nicio imagine din interior, ci doar cu multimile. Fotografiile realizate de Samoila Marza pot fi vazute în Sala Unirii.

Tot in Sala Unirii este expus si biroul avocatului aradean Aurel Lazar, pe care a fost scrisa „Declaratia de autodeterminare a romanilor din Transilvania“, în 12 octombrie 1918. Actul „netezea“ drumul romanilor ardeleni: desprinderea totala de Ungaria si pregatirea pasilor pentru Unirea cu Romania.

Rolul istoric pe care l-a avut Sala in 1918 este marcat deasupra intrarii. „Anno Domini MDCCCCXVIII kalendis decembriis, hoc loco Unio Transilvaniae universa cum Daco Romania sollenni et unanimo populii voto in perpetuum atque irevocabiliter proclamaata est cuius rei memoria sempiterna sit”.

Daca nu este loc de tagada ca de la „Râm ne tragem“, la fel de adevarata este si sintagma ca „fiecare roman are radacini la Alba Iulia. Trei secole despart doua momente majore: 1600-Unirea trecatoare din vremea lui Mihai Viteazul si 1918-Unirea Transilvaniei cu Romania. Orasul Alba Iulia a ajuns sa fie cunoscut in timp drept „capitala de suflet a romanilor“ sau „Mecca romanilor“ (n.a. Mecca este cel mai venerat loc din lumea islamica). Daca suntem adeptii ultimului epitet, atunci Sala Unirii poate primi cu usurinta epitetul de „Kabba romanilor“ (n.a. sanctuarul in forma de cub, considerat in religia islamica cel mai sfant lacas de cult).

Sa fim mandri de „Momentul 1918“

Daca sala centrala este dedicata momentului 1918, spatiile laterale gazduiesc o expozitie etnografica. Aici este reconstituit, spre exemplu, un targ din zona Muntilor Apuseni.

Sala este „flancata“ de 33 de busturi care-i reprezinta pe fruntasii care au avut roluri cheie in infaptuirea Unirii.

O ocazie speciala, incarcata de simbolism, pentru a vizita Sala Unirii este minivacanta de 1 Decembrie, cand sarbatorim Ziua Nationala a Romaniei. Astfel, putem confirma ca suntem mandri de „Momentul 1918“, ca orasul are are si in zilele noastre capacitatea de a atrage, asa cum a avut-o in 1918, cand au venit aici peste 100.000 de romani.

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 8 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 12 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 13 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro