Știri

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, exprimarea publică a deciziei de unire a teritoriilor românești

Publicat

acum 8 luni

în

01/12/2023

Simona Lodroman

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, exprimarea publică a deciziei de unire a teritoriilor românești

Pe 1 decembrie, Alba Iulia devine centrul principal al evenimentelor ce marchează 105 de ani de la Marea Unire.

1 Decembrie 1918 a rămas un simbol al afirmării hotărâtoare a poporului de a-şi decide singur soarta.

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvanei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român. Această decizie a fost făcută publică prin Rezoluția de la Alba Iulia.

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se hotărăşte unirea „teritoriilor locuite de dânşii cu România” a proclamat principiile fundamentale menite a propăşi statul naţional unitar român.

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

Publicitate

Știri

Sărbătoare pentru creştin-ortodocşi, în 27 iulie: Sfântul Pantelimon, numit “doctor fără de arginți”

Publicat

acum 5 ore

în

27/07/2024

Simona Lodroman

Sărbătoare pentru creştin-ortodocşi! În 27 iulie este cruce neagră

Află de pe radiounirea.ro că astăzi îl prăznuim pe Sfântul Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, invocat adeseori de către cei aflați în suferință, fiind grabnic vindecător.

Sfantul Mucenic Pantelimon s-a nascut in anul 284 in orasul Nicomidia. A trait in timpul imparatului Maximian (286-305). La nastere a primit numele de Pantoleon, care inseamna „cel in toate puternic ca un leu”, un nume pagan, caci tatal sau impartasea credinta in zei. Insa Evula, mama sa, era crestina. Aceasta moare la putini ani de la nasterea lui Pantoleon. La indemnul tatalui sau termina Scoala de Medicina din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin.

Sfantul Mucenic Pantelimon este chemat in rugaciuni de catre preotii Bisericii la Sfintirea Apei si la Taina Sfantului Maslu, impreuna cu Sfantul Sfintit Mucenic Ermolae si cu ceilalti sfinti doctori fara de arginti si facatori de minuni.

Este unul din cei mai populari sfinți din calendarul creștin, invocat adeseori de către cei aflați în suferință, fiind grabnic vindecător.

Acest sfânt este adesea numit “doctor fără de arginți” deoarece nu a fost interesat niciodată de bani ci s-a multumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute.

Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos.

Acesta a fost fratele spiritual mai mic al Sfântului Ilie, fiind cunoscut și ca Sfantul Ilie cel mic sau cel şchiop ori ca Pintilie Călătorul, care încearcă să-l facă pe acesta să fie mai îndurător cu crecincioșii care cădeau în păcat. Sf. Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină. Este considerat ocrotitor al medicilor și vindecător al bolnavilor. Sfântul se prăznuieşte pentru a feri gospodăriile de grindină şi pentru a aduce noroc celor care călătoresc. În acelaşi timp, Sf. Mucenic alungă pagubă, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.

Ca majoritatea sărbătorilor creștine, nici ziua Sfântului Pantelimon nu duce lipsă de tradiții, obiceiuri și superstiții pe care oamenii au grijă să le respecte cu sfințenie. Spre exemplu, se consideră că astăzi cerbul iese din apă, iar aceasta începe brusc să se răcească, în timp ce frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara lasă loc iernii. În plus, potrivit tradiției, porumbul și dovleceii nu trebuie să lipsească din meniul acestei zile, pentru a întâmpina vremea rece cu mai multă energie și vigoare.

În această zi, trebuie încetate muncile agricole. Este bine să fie prăznuit acest sfânt pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în acestă zi, pentru a le uşura suferinţa. În ziua praznicului se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei pentru a fi mai viguroşi peste iarnă.

Credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi la anul multe fructe, iar poamele să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent.

Se zice că în ziua de Sf. Pantelimon, cerbul iese din apă şi aceasta începe să se răcească, iar frunza teiului se întoarce pe dos, semne că vara se duce şi lasă iarna în locul ei.

Credința populară este că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnaţi să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre şi pagube în viaţa de familie.

Sursa:telegrama.ro

Citește mai mult

Știri

Consiliul Județean Alba aproape de mutarea în noul sediu

Publicat

acum o zi

în

26/07/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Consiliul Județean Alba aproape de mutarea în noul sediu

Consiliul Județean Alba se va muta din 2 august în casă nouă, mai exact în noul sediu din Cetatea Alba Carolina.

Lucrările de reablitare și refuncționalizare a clădirii în care a funcționat fostul Centru Militar Județean, situată în Cetatea Alba Carolina, în vecinătatea Porții a III-a, în vederea mutării sediului administrației județene, reprezintă unul dintre proiectele de investiții majore vizate de administrația județeană.

Termenul de execuție a lucrărilor a fost estimat în 2017 la 16 luni, ceea ce înseamnă că administrația județeană din Alba ar fi trebuit să se mute în noul sediu în 2019. Lucrările au durat însă aproape 8 ani, timp în care bugetul a fost suplimentat de mai multe ori.

Angajații, dar și persoanele care vor avea probleme de rezolvat în zonă, vor putea folosi parcările din spate la Palatul Principilor și locurile cu plată din Cetatea Alba Carolina.

Noul sediu este o combinație între nou și vechi, pereții de piatră îmbinându-se perfect cu balustradele de sticlă. Un element inedit care poate fi admirat în clădirea proaspăt reabilotată, este un birou vechi de 150 de ani mutat de la Sala Unirii.

sursa: ziarulunirea.ro

Citește mai mult

Știri

Alba Iulia: Licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor din cadrul proiectului CRESCENDO

Publicat

acum o zi

în

26/07/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor din cadrul proiectului CRESCENDO, la Alba Iulia

Primăria Alba Iulia a lansat, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor din cadrul proiectului CRESCENDO.

„Consorțiul regional pentru suport în carieră, educație non formală, duală și tehnologică Alba” (CRESCENDO) este cel mai ambițios proiect și cea mai mare investiție derulată de Primăria Alba Iulia până în prezent, cu o valoare estimată de peste 21 milioane de euro, au precizat autoritățile locale.

Acest proiect prevede construirea unui campus pentru învățământ profesional dual, prietenos cu mediul înconjurător, care urmează să fie alcătuit din două clădiri noi, o parcare subterană, o pasarelă pietonală de legătură şi amenajarea parcelei aferente investiţiei, precum și echiparea și dotarea acestora.

Primăria Alba Iulia, ca lider de parteneriat și cea care a pus la dispoziție terenul necesar construirii viitorului campus, are ca parteneri în acest proiect Consiliul Județean Alba, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Extensia Alba Iulia, Liceul tehnologic „Alexandru Domșa” Alba Iulia, Colegiul tehnic „Apulum” Alba Iulia, Liceul tehnologic „Dorin Pavel” Alba Iulia, Liceul tehnologic Sebeș și Liceul tehnologic „I.D. Lăzărescu” Cugir. Partenerii privați ai proiectului sunt: SC Larry&Cory Vermessungen SRL, IPEC S.A., Compania Națională Romarm SA București – Filiala Societatea Uzina Mecanică Cugir SA și Nova Grup SRL, Bosch Automotive și Elis Pavaje SRL.

„Invităm toate companiile interesate să participe la licitația lansată pentru acest proiect de referință. Acesta este un moment deosebit de important pentru comunitatea noastră, iar implicarea și sprijinul vostru sunt esențiale pentru succesul acestui proiect ambițios. Haideți să construim împreună viitorul educației!”, au transmis reprezentanții municipalității albaiuliene.