Rămâi conectat

Știri

Noi investiții REGIO în mediul universitar albaiulian

Publicat

în

O veste bună pentru sute de studenți care se pregătesc la sediul din Alba Iulia al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). În cadrul unui proiect REGIO 2014-2020, instituția de învățământ superior va beneficia de peste 1,9 milioane euro pentru modernizarea și dotarea infrastructurii de educație a extensiei din Alba Iulia aparținând UTCN.

Prin semnarea contractului de finanțare care asigură resursele necesare pentru a moderniza și îmbunătăți condițiile de studiu a mai mult de 550 de studenți, în cadrul proiectului ”Dezvoltarea infrastructurii de educație și formare la extensia din Alba Iulia, a Universității  Tehnice din Cluj-Napoca, în vederea promovării învațământului terțiar universitar”, se vor amenaja două amfiteatre, săli de laborator, o bibliotecă și o sală de lectură, prin resursele gestionate de ADR Centru, în cadrul Priorității de investiții 10.1A, Obiectivul specific 10.3 pentru creșterea calității în învățământul universitar.

Proiectul implementat la Alba Iulia de către UTCN va asigura condițiile necesare pentru o pregătire profesională de calitate și relevantă pentru nevoile pieței muncii în domenii tehnice. Investițiile presupun reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea imobilului situat pe strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 23. Suprafața totală a terenului pe care se află clădirea este de 2464mp, iar corpul de clădire supus intervențiilor a avut în trecut destinația de cantină școlară. Acum, construcția prezintă numeroase degradări, datorate lipsei intervențiilor de întreținere în timp și a infiltrațiilor de apă. Clădirea nu mai este utilizată de peste 5 ani și nici nu au fost luate măsuri pentru conservarea acesteia.

Prin implementarea proiectului se va realiza reconversia clădirii menționate în noi spații de învățământ universitar. Se vor efectua lucrări de extindere, atât în plan, cât și pe verticală. În plan, clădirea își va mări foarte puțin amprenta la sol, respectiv se va muta accesul în clădire de pe fațada de la strada (sud-est) pe fațada din incintă (nord-est). Extinderea pe verticală va consta în amenajarea la parter a două amfiteatre de câte 150 și 120 locuri, cu un foyer între ele, precum și a unui etaj, cu săli de cursuri/laboratoare. Întrucât amfiteatrele vor fi prevăzute cu gradene, iar grinzile de peste sălile de amfiteatru vor avea înălțimi mari, în colțul nordic al clădirii se propune realizarea unui etaj intermediar parțial. Etajul intermediar și parterul de sub etajul intermediar vor cuprinde biblioteca și birouri pentru cadrele didactice. Totodată, depozitul de carte al bibliotecii va fi extins și în spațiile de sub gradenele de la amfiteatrul mare.

Valoarea totală a cererii de finanțare este de 9.062.634,54 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile alocate pentru realizarea investițiilor este de 8.864.985,09 lei, respectiv 98,00% din valoarea eligibilă a proiectului, reprezentând peste 1,9 milioane euro. Echipa de management a universității estimează că data finalizării investițiilor va fi înainte de încheierea anului universitar 2022-2023, respectiv 30 aprilie 2023.

”Avem deja contractate proiecte de modernizare a infrastructurii universitare la Alba Iulia și Tîrgu Mureș, a căror valoare totală depășește 55 milioane lei, iar preocuparea pentru astfel de investiții este foarte mare și în celelalte județe unde există centre universitare. Susținem pe deplin îmbunătățirea cadrului instituțional și oferim resurse pentru punerea în valoare și dezvoltarea potențialului de competențe din zona noastră, dar și pentru atragerea specialiștilor din alte zone ale țării, în corelare cu creșterea gradului de adaptabilitate și de mobilitate al angajaților, întreprinzătorilor, persoanelor fizice autorizate și managerilor de la toate nivelurile din cadrul Regiunii Centru. Ne preocupă foarte mult creșterea competitivității regionale, care se bazează pe creșterea calității învățământului la toate nivelurile. Studenții și masteranzii au nevoie de laboratoare moderne și de centre de pregătire cu funcțiuni multiple, de aceea, resursele europene nerambursabile vor susține dezvoltarea lor personală. Proiectele de dezvoltare a Universităților vor asigura premisele creșterii calității și performantei științifice în domenii importante pentru Strategia de Dezvoltare Inteligentă a Regiunii Centru. Pentru următoarea perioadă de programare, 2021-2027, accentul se va pune tot mai mult pe capabilitățile de creștere competitivă și de transfer rapid și eficient al cunoștințelor teoretice către mediul de afaceri, adică pe inovare și pe îmbunătățirea proceselor. O infrastructură educațională adecvată este esențială pentru construirea de abilitați sociale, dezvoltarea competențelor profesionale și duce mai repede la integrarea socio-profesională a absolvenților”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Din punct de vedere fizic și funcțional, proiectul de față presupune dezvoltarea și modernizarea infrastructurii extensiei din Alba Iulia ce aparține de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Structura funcțională propusă pentru construcția modernizată va include, la subsol, spații tehnice cu centrala termică, centrală de ventilație, spații de depozitare etc. Organizarea spațiilor interioare de la parter are în vedere, în primul rând, amenajarea celor două amfiteatre. Acesta este motivul mutării accesului în clădire pe fațada de nord-est (din incintă). Intrarea principală va fi în legătură directă cu un foyer generos, din care se accede stânga-dreapta în amfiteatre. Din același foyer se poate accede la scara și ascensorul care vor face legătura pe verticală cu nivelele superioare. Etajul intermediar va ocupa mai puțin de o treime din amprenta la sol a parterului, în colțul nordic. Spațiul respectiv beneficiază de acces direct din casa scării și din ascensor. La etajul 1 vor exista un foyer, casa de scară + ascensor pentru persoane cu dizabilități, o sală de curs cu 62 de locuri, coridor – din care se face accesul în sălile de seminar/laborator și ieșirea pe terasa circulabilă, 2 săli de laboratoare de câte 24 de locuri fiecare și o sală de laborator cu 16 locuri. Clădirea a fost prevăzută cu echipamente și dotări moderne: ascensor pentru 8 persoane, utilizabil de persoanele cu dizabilități locomotorii, iar toate spațiile vor fi prevăzute cu mobilier și echipamente specifice, inclusiv IT. Beneficiarii direcți ai acestei investiții sunt cei peste 550 de studenți, masteranzi și doctoranzi ai facultății albaiuliene.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg

Publicat

în

Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș

Marți 14 mai, conducerea Primăriei Sebeș a primit, în Aula Primăriei, o delegație a membrilor Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului Landului Brandenburg, condusă de Barbara Richstein, vicepreședintele Parlamentului Landului Brandenburg și Matthias Stefke, vicepreședintele Comisiei Afaceri Europene și Politică de Dezvoltare a Landului Brandenburg.
Delegația germană a vizitat Liceul Tehnologic Sebeș, unitate de învățământ profesional, inclusiv în sistem dual, construcție nouă finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și Liceul German.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de interes comun precum dezvoltarea comunității locale și impactul pozitiv al investițiilor germane în zonă. De asemenea, un subiect important pe agenda de lucru a fost și formarea profesională în sistem dual, după modelul german și oportunitățile de finanțare europeană pentru educație prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.
Evenimentul se datorează parteneriatului solid dintre Regiunea Centru și Landul Brandenburg, având ca obiectiv principal prezentarea exemplelor de succes din Regiunea Centru în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, finanțate prin Programul Operațional Regional și cooperării bilaterale dintre Germania și România, în special între Landul Brandenburg și Regiunea Centru.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular

Publicat

în

15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României

În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.

În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).

În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3

Publicat

în

Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).

Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).

Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba