Rămâi conectat

Știri

Investiții Regio de peste 3,6 milioane de euro, la Teiuș, pentru reabilitare urbană

Publicat

în

Prin proiectul ”Regenerarea urbană socio-culturală a orașului Teiuș” se atrag fonduri europene nerambursabile în vederea finanțării unor obiective ce se regăsesc menționate în cadrul Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a Orașului Teiuș 2015-2020, în cadrul căreia s-au stabilit printre altele și investiții în infrastructura cultural-recreativă și îmbunătățirea spațiilor publice urbane. Este vorba de o nouă inițiativă locală finanțată în cadrul Programului REGIO, pentru care a fost semnat azi, la sediul ADR Centru din Alba Iulia, contractul de finanțare, în valoare totală de peste 17 milioane lei. Primarul Mirel Hălălai și directorul general ADR Centru, Simion Crețu, au semnat acest contract prin care se vor utiliza peste 3,6 milioane euro pentru construirea unui centru expozițional cu aspect tradițional românesc, construirea unui centru de tineret, precum și execuția unor lucrări de reabilitare și modernizare a rigolelor și trotuarelor, dar și amenajarea de parcări pe strada Decebal.

Investițiile vor fi susținute prin Prioritatea de Investiții 13.1 ce vizează îmbunătățirea calității vieții populației în orașele mici şi mijlocii din România, în cadrul Axei Prioritare 13 a Programului Operațional Regional 2014-2020 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii. Se răspunde astfel obiectivului privind oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. Lucrările se vor finaliza peste trei ani, în mai 2022.

”Începând de anul trecut am demonstrat că și orașul Teiuș poate atrage fonduri europene. În mai puțin de nouă luni am semnat trei contracte de finanțare, dintre care două pentru reabilitarea și eficientizare energetică a unităților de învățământ din localitatea noastră. Lucrăm la îmbunătățirea condițiilor urbane din Teiuș, pentru că oamenii au nevoie de străzi asfaltate, cu apă și canalizare și confort în trafic. Ne preocupă în cel mai mare grad investițiile pentru creșterea calității vieții cetățenilor și vrem să modernizăm orașul, pentru acești oameni deosebiți de aici. Avem în lucru și investițiile la podul peste Mureș și vom colabora cu comunele vecine pentru îmbunătățirea conectivității și crearea facilităților de transport și transfer de la calea ferată către autostradă și invers. Acesta este cel mai bun exemplu că banii europeni, folosiți în mod chibzuit, duc la economii pentru bugetele locale, dar și la atingerea unor obiective care altfel ar fi rămas doar vise așternute pe o hârtie”, a declarat, în momentul semnării acestui contract de finanțare, domnul Mirel Hălălai, Primarul orașului Teiuș.

Cererea de finanțare pentru proiectul Regenerarea urbană socio-culturală a orașului Teiuș” are ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din orașul Teiuș, precum și a celor din localitățile apropiate, prin abordarea integrată a nevoilor identificate la nivel local. Astfel, prin intermediul proiectului se urmărește îmbunătățirea serviciilor cultural-recreative, prin construirea unui muzeu pentru dezvoltarea culturală și educațională a orașului, precum și construirea unui centru de tineret. Acesta din urmă va avea un bazin de înot și săli cu funcțiuni diverse: pentru activități recreative, de gimnastică, pentru mai multe sporturi, pentru bowling, dar și o sală de proiecție și una multimedia. În acest fel se dorește oferirea unei alternative tinerilor din orașul Teiuș, dar și a celorlalți locuitori, pentru petrecerea timpului liber într-un mod plăcut. De asemenea, la nivelul proiectului se urmărește îmbunătățirea calității și a aspectului infrastructurii publice urbane, prin reabilitarea și modernizarea unei porțiuni aferente uneia dintre cele mai importante străzi ale orașului, unde vor fi amenajate rigole, trotuare și parcări.

Pentru componenta referitoare la Centrul Expozițional, proiectul prevede construirea unei clădiri cu funcțiunea de centru expozițional în zona Școlii generale din oraș; amenajarea unui culoar pietonal de trecere între str. Decebal și str. Bisericii, racordarea și branșarea la rețelele utilitare necesare funcționării; împrejmuirea terenului și a obiectivului principal; amenajarea peisajeră a sitului; dotarea centrului expozițional cu elementele de mobilă și aparatura necesară funcționării. În ce privește Centrul de tineret, se va construi pe artera principală a urbei, în zona ieșirii din oraș către municipiul Aiud, o incintă formată dintr-un singur corp de clădire, cu fundații din beton și structură metalică, având ca învelitoare panouri termoizolante. La parterul acestui centru, intrarea principală se va face printr-o terasă exterioară acoperită, de aici se va ajunge la o zonă de primire, de unde se formează un hol de acces spre un pachet de grupuri sanitare și vestiare, spre sala multi-sport, către sala de bowling, dar și către  sala de proiecție și cea multimedia, care se pot cupla la nevoie, fiind despărțite doar de un perete mobil. Tot la parter va fi o sală de gimnastică și o sală de activități recreative. În aripa dreaptă a clădirii se va găsi o zonă de bazin de agrement cu vestiare, dușuri și grupuri sanitare, zonă de unde se va trece la un nivel inferior, situat sub zona bazinului, unde se găsește camera tehnică, cu instalațiile aferente. Din zona de primire, printr-o scară de acces, se va putea ajunge la două terase exterioare neacoperite, ce pot fi puncte de belvedere. Nu în ultimul rând, acest proiect include și amenajarea trotuarelor și refacerea scurgerii de ape pluviale cu capace carosabile pe strada Decebal, pe o lungime de 915 ml, precum și amenajarea de parcări, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, întreaga suprafață reabilitată în zona centrală fiind de peste 1.080 mp.

Bugetul întregului proiect este de 17.113.564,27 lei, din care peste 16,77 milioane lei (adică mai mult de 3,6 milioane euro) sunt fonduri nerambursabile, restul provenind din contribuția beneficiarului.

”Orașul Teiuș este unul dintre cele 45 de orașe mici din Regiunea Centru care au depus proiecte pe Prioritatea de investiții a Programului REGIO prin care se dorește îmbunătățirea calității vieții populației. La nivelul Regiunii sunt solicitate peste 720 milioane lei, adică de peste șapte ori mai mult decât suma disponibilă. Este foarte bine că orașul Teiuș este printre primele care beneficiază de fonduri nerambursabile pe acest domeniu, deoarece va deveni un exemplu pentru felul în care fondurile europene pot schimba în bine fața unei mici localități urbane. Primăria accesează fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și pentru reabilitarea ambelor unități de învățământ, aspecte care dovedesc faptul că administrația se preocupă pentru dezvoltarea localității, chiar dacă este dificil pentru o localitate mică să pregătească cereri de finanțare pe fonduri europene. S-au realizat deja lucruri importante în infrastructura locală și multe alte lucrări nu ar fi posibile fără aportul fondurilor europene. Orașul este pe un trend pozitiv și investițiile publice facilitează dezvoltarea mediului privat, în beneficiul întregii comunități locale”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Duminica Tomii, a doua duminică după Paști: Semnificația sărbătorii

Publicat

în

Duminica Tomii, prima duminică după Paşti este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletul morţilor în Calendarul Popular

Duminica Tomii – poarta numele de Pastile cel Mic si are o semnificatie aparte. Duminica Tomii este închinată sufletelor morților în calendarul popular, iar credincioșii au câteva obiceiuri și tradiții importante. 

Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor.

Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac libaţiuni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau în camp, la iarbă verde.. „Acolo“, după un an de post şi izolare, bărbaţii se întâlnesc cu femeile pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe Pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele de „aici“. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separate, oamenii „aici“ şi Blajinii „acolo“, dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici“.

Duminica Tomii. Asezata imediat dupa Saptamana Luminata, duminica Tomii prelungeste taina Sfintei Invieri, fiindca Sfantul Apostol Toma, numit si Geamanul, cunoscut ca „Toma necredinciosul’, vazandu-L pe Mantuitorul, cu toate ca initial se indoise la primirea vestii ca Hristos a inviat, se rusineaza de necredinta sa si marturiseste plenitudinea dumnezeirii, scrie Jurnalul.ro.

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

Sursa:realitatea.net și traditieialomita.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Evenimente în luna mai în Alba: Care sunt acestea

Publicat

în

Care sunt evenimentele din luna mai în Alba

În luna mai s-au desfășurat, sunt în derulare sau urmează să se desfășoare o serie de evenimente în județul Alba.

Iată care sunnt evenimentele în derulare sau care urmează să se desfășoare:

*10-12 mai
10.00-20.00 Târgul de Carte Alba Transilvana
(Esplanada Muzeului Național al Unirii Alba Iulia)
*11-12 mai
Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș
(Băile Sărate Ocna Mureș)
*13-19 mai Sărbătoarea Libertății
(Câmpia Libertății, Palatul Cultural din Blaj)


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sâmbăta din Săptămâna Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri: Istoria legată de acestă zi

Publicat

în

Prima săptămână de după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată, are o semnificaţie aparte

Potrivit credinţei populare, în aceste zile, de la Înviere și până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Pe 08 mai este Sâmbăta Luminată, zi cu mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi. În Sâmbăta Luminată credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi.

În această zi nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Iisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilinţă, ci să se îndrepte spre căinţă. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, deoarece morţii vor fi pomeniţi luni, după Duminica Tomei.

Săptămâna Luminată deschide perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. În Săptămâna Luminată, credincioşii trebuie să ţină cont de anumite reguli, potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă, credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.

Sâmbăta Luminată face parte din Săptămâna Luminată. Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Sâmbăta Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime, când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei.

Sâmbăta Luminată: Tradiții și obiceiuri

Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.
Sâmbăta Luminată: Istoricul acestei sărbători

Istoria legată de Sâmbăta Luminată, care mai este numită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul este următoarea: Sfântul Cuvios Ioan, iubitor de pustie încă din tinereţe, a plecat la Sfântul Grigorie Decapolitul, unde a intrat în monahism. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane a împăratului Leon Armeanul (813-820), Sfântul Grigorie împreună cu Sfântul Ioan şi cu Sfântul Iosif Imnograful, un alt ucenic al său, au plecat în Bizanţ. Cei trei mergeau prin cetăţi îndemnând poporul să cinstească sfintele icoane. Sfântul Grigorie a trimis pe Sfântul Iosif să-i înştiinţeze şi pe creştinii din Roma, dar a fost prins în insula Creta. Acesta este adevărul legat de Sâmbăta Luminată. În acest timp, Sfântul Grigorie Decapolitul a trecut la Domnul şi a fost îngropat de Sfântul Ioan. Nu după mult timp a trecut la cele veşnice şi Sfântul Ioan, de care a avut grijă Sfântul Iosif, care fusese eliberat din temniţă. Mai târziu, Sfântul Iosif Imnograful a zidit o biserică aproape de Bizanţ în cinstea Sfântului Nicolae şi a adus aici moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi ale Sfântului Cuvios Ioan.
Sâmbăta Luminată, face parte din Săptămâna Luminată

Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Săptămâna Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Conform crestinortodox.ro, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei, sărbătorită anul acesta pe 19 aprilie, la exact o săptămână după Duminica Paştelui. În Duminica Tomei, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte, practic, pe Sfântul Apostol Toma.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba