Luna mai, denumită popular și “Florar” este o lună a ierburilor, o lună plină de prospețime și culoare. Se manifestă printr-o explozie de vegetație, copacii prind culoare și viață datorită frunzelor și florilor, iar muncile agricole se intensifică.

Este lesne de înţeles de ce este luna aceasta numită Rai; pământul se umple de flori, vremea se încălzeşte şi pentru toate acestea şi multe altele, poporul sărbătorea venirea lui Florar cu multă bucurie.

Se consideră că în luna lui “Florar”, Raiul coboară pe pământ și înverzește totul.

În această lună muncile câmpului și ale grădinilor devin priorități, astfel țăranii părăsesc casele și gospodăriile pentru a fi în toiul lucrărilor agrare.

În luna mai se strâng turmele de oi și vaci, pentru a fi duse la ciobani. În unele regiuni ale țării, mai ales în zona montană se face și “măsura oilor”.

Tot în luna mai, mai exact pe data de 1 mai, cei care încă mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodată, tradiția populară ne spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli în decursul anului.

O foarte cunoscută superstiție spune că, în luna mai, nu e bine să faci nuntă și nici să te naști, fiindcă e o lună neprielnică.

Ispasul, Înălţarea Domnului

Este o sărbătoare cu data mobilă, care se sărbătoreşte în a şasea săptămână de la Paşti. Se spune că Ispas ar fi fost un personaj mitic, care ar fi asistat la Înălţarea Domnului; deoarece el a fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei veseli în această zi. Superstiţii de Ispas: în acesta zi oamenii se bat cu leuştean, ca să se îngraşe; femeile şi fetele se încing cu leuştean, pentru sănătate şi pentru a avea copii frumoşi şi sănătoşi. În această zi de Înălţare, femeile împart merinde pentru sufletele morţilor, căci atunci se înalta sufletele lor la Cer şi să aibă merinde de drum. În drumul lor spre Cer, unele spirite ale morţilor se pot rătăci, rămânând pe pământ unde vor deveni moroi, strigoi (detalii suplimentare aici); de aceea, există superstiţia că dacă culegi şi sfinţeşti flori, frunze şi ramuri de nuc, de alun, leuştean sau paltin şi loveşti vitele şi oamenii cu ele, aceştia vor fi feriţi de moroi sau strigoi. Împotriva trăsnetului se pune leuştean la ferestre şi casele se împodobesc cu frunze verzi de paltin. Superstiţia spune să nu dai din casa foc sau sare în ziua de Ispas; foc – pentru că tot anul vei avea inimă rea ca focul şi sare – dacă ai vaci, acestea nu vor mai da smântână. Se spune că, tot ce se seamănă după Ispas nu rodeşte şi că, numai până la Ispas e bine a semăna porumbul, că altfel nu se mai coace.

Superstiţii de Costandinul Puilor

Sărbătoarea cu data fixă în calendarul ortodox, 23 Mai, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi maică sa Elena, este şi data limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. Această zi se mai cheamă în popor, ca fiind Costandinul Puilor, căci se spune că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. Cu ziua de Constantin şi Elena se spune în popor că începe vara; cine lucrează în această zi, va avea bucăţele arse pe câmp. Nu se lucrează şi pentru a se feri de distrugerea holdelor şi a strugurilor de către păsările cerului. Gospodinele au superstiţia că dacă vor lucra în această zi, ulii le vor mânca puii din bătătură. După ziua de Constantin şi Elena nu se mai pune nimic în pământ, fiindcă se crede că degeaba căzneşti, întrucât totul se va îngălbeni ca aurul.

Alte superstiții ale lunii mai fac referire la anul agricol ce urmează, cât și la timpul din decursul acestuia, astfel:

Dacă în serile lunii mai apare rouă și e timp răcoros, atunci vom avea belșug la vin și fân;
Ploaia caldă a lunii mai e binecuvântare pentru culturile de grâu și porumb;
Dacă în luna mai năpădesc gândacii, atunci vom avea un an mănos;
Furtunile cu tunete și fulgere din luna mai ne prevestesc un an roditor;
Dacă luna mai e ploioasă, atunci vom avea un iunie secetos, etc.

Printre sărbătorile importante ale lunii mai se numără:

Sfântul Gherman, pe data de 12 mai;
Sfinții Împărați Constantin și Elena, pe data de 21 mai;
Înălțarea Domnului sau Ziua Eroilor, pe data de 24 mai;
Ioan Fierbe Piatră, pe data de 25 mai.

Sursa:traditii-superstitii.ro și romaniatv.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Premiere a elevilor care au încondeiat cele mai frumoase ouă de Paște, la Aiud

„Mulțumim elevilor și, în egală măsură, profesoarelor pentru învățământ primar Antoanela Budai și Laura Man, pentru suportul deosebit”, au transmis reprezentanții bibliotecii aiudene.

Ulterior au fost premiați și elevii clasei a II-a de la Școala Gimnazială „Axente Sever”, coordonați de profesoara pentru învățământ primar Felicia Munteanu.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe 2024 • Nume derivate de la Gheorghe • Cui îi spunem ”la mulți ani” de Sf. Gheorghe | radiounirea.ro

Peste 900.000 de romani își serbează onomastica, în 23 aprilie, cu ocazia Sfântului Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic s-a născut în Capadocia într-o familie creștina și a trăit in timpul domniei împăratului Diocletian.

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe

Din totalul romancelor, peste 130.00 poarta numele de Georgeta, alte peste 33.000 – Gheorghita sau Ghiorghita si peste 14.000 – Geta, in timp ce peste 500 femei poarta numele de Ghita.

Legenda Sfantului Gheorghe

S-a inrolat in armata romana si, parcurgand ierarhia militara, Sf. Gheorghe s-a facut remarcat prin faptele de arme. In ciuda decretului impotriva crestinilor, emis de Diocletian in 303, Sf. Gheorghe a ales sa-si marturiseasca public credinta crestina. Din ordin imperial, sfantul a fost intemnitat si supus torturii pentru a-si renega credinta. Loviri cu sulita, lespezile de piatra asezate pe piept, trasul pe roata, groapa cu var, incaltamintea cu cuie, bautura otravita, bataia cu vana de bou si toate celelalte torturi nu au reusit sa-l faca sa renunte la credinta sa.

Martorii suferintelor Sfantului Gheorghe, uimiti de puterea sa de a rezista la durere, au renuntat la credinta in zeitati pagane, imbratisand crestinismul. O dovada a sfinteniei sale o reprezinta o minune savarsita de Sf. Gheorghe in timpul intemnitarii sale. Atingand trupul unui detinut mort din celula sa, acesta a inviat, convingand-o astfel chiar pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa se crestineze. Intrucat Sf. Gheorghe a respins oferta imparatului de a-i acorda inalte onoruri in schimbul renuntarii la crestinism, Diocletian a ordonat omorarea prin decapitare a Sf. Gheorghe si a sotiei sale.

Citeşte şi: MESAJE de Sfântul Gheorghe. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica

In constiinta populara romaneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtand hramul sau. Exista numeroase orase in Romania care poarta numele Sfantului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigand balaurul este prezenta si pe steagul Moldovei medievale trimis de Stefan cel Mare la Manastirea Zografu de la Muntele Athos.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit şi el cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.

Gheorghe – din greacă: agricultor, lucrător al pământului, acest nume deosebit, atât de răspândit la noi, la români, ne arată că omul trebuie să fie, înainte de toate, harnic şi gospodar. – „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.” – Proverb românesc.

Derivate: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ş.a.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE