Educație și Cultură
TOP 10 al filmelor româneşti cu cele mai mari încasări în 2015
Un western balcanic – „Aferim!” -, un thriller politic – „De ce eu?” – şi o „Poveste de dragoste”, dar şi trei debuturi în regia de lungmetraj se numără printre filmele româneşti care au avut cele mai mari încasări în cinematografele din România în 2015, fiind vizionate de sute de mii de spectatori.
Pe primul loc în topul filmelor româneşti care au generat cele mai mari încasări anul acesta în sălile de cinema autohtone se află „Aferim!”, de Radu Jude. Filmul, premiat cu Ursul de Argint pentru regie la Festivalul de la Berlin 2015, a fost lansat pe marile ecrane româneşti pe 13 martie şi distribuit de Parada Film Micro Film. Timp de 35 de săptămâni cât a rulat în cinematografele din ţară, „Aferim!”, cu Teodor Corban, Mihai Comănoiu şi Cuzin Toma în rolurile principale, a fost vizionat de 76.693 de spectatori, încasând 908.144 de lei.
Thrillerul politic semnat de Tudor Giurgiu „De ce eu?” ocupă locul al doilea în top, cu încasări totale de 764.438 de lei. Lansat pe 27 februarie şi distribuit de Ro Image 2000, filmul a fost vizionat, timp de 19 săptămâni, de 65.507 spectatori.
Al doilea lungmetraj lansat de regizoarea Cristina Iacob, „Poveste de dragoste”, a avut premiera în cinematografele din România pe 27 noiembrie. Până în prezent, pelicula – care îi are în rolurile principale pe Dragoş Bucur şi Raluca Aprodu – a fost vizionată de 21.590 de spectatori şi a încasat 319.743 de lei. Astfel, producţia distribuită de Zazu Film se clasează pe locul al treilea în topul filmelor româneşti cu cele mai mari încasări în 2015.
Locul al patrulea în clasament îi revine debutului în regia de lungmetraj al lui Nicolae Constantin Tănase, „Lumea e a mea”. Lansat pe 23 octombrie şi distribuit de Transilvania Film, filmul a încasat, în 8 săptămâni cât a rulat în cinematografele româneşti, 311.845 de lei şi a fost vizionat de 22.293 de spectatori.
Premiat cu Un Certain Talent la Festivalul de Film de la Cannes 2015, „Comoara”, de Corneliu Porumboiu, a fost lansat în România pe 29 mai. Distribuită de 42 KM Film, pelicula a rulat timp de 15 săptămâni în cinematografele româneşti şi a fost vizionată de 10.519 spectatori, generând încasări de 109.881 de lei. Filmul lui Porumboiu ocupă astfel poziţia a cincea în top.
Dan Chişu a lansat în luna noiembrie două producţii: „Bucureşti NonStop”, pe 13 noiembrie, şi „YouTube Bazaar”, pe 27 noiembrie, ambele distribuite de DaKINO Production. Primul dintre acestea se clasează pe locul al şaselea în clasament, după ce, în cinci săptămâni, a fost vizionat de 2.875 de spectatori şi a încasat 78.042 de lei.
Locul al şaptelea în topul producţiilor româneşti cu cele mai mari încasări în 2015 este ocupat de „Cel ales”, regizat de Cristian Comeagă. Lansat în ţara noastră pe 24 aprilie, filmul a fost distribuit de InterComFilm Distribution şi a rulat 6 săptămâni, timp în care a fost vizionat de 2.875 de spectatori şi a încasat 49.739 de lei.
Lungmetrajul „Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, ocupă locul al optulea, după ce a rulat timp de 11 săptămâni în cinematografele româneşti, fiind lansat pe 18 septembrie. Distribuită de Transilvania Film, pelicula a fost vizionată de 5.727 de spectatori şi a înregistrat încasări de 47.153 de lei.
Debutul în regia de lungmetraj al Anei Lungu, „Autoportretul unei fete cuminţi”, a avut premiera românească pe 25 septembrie şi a fost distribuit de Mandragora timp de 6 săptămâni. În această perioadă, filmul a fost vizionat de 5.617 spectatori şi a încasat 39.935 de lei.
„Acasă la tata”, debutul în regia de lungmetraj al lui Andrei Cohn, a fost lansat pe 6 noiembrie şi ocupă locul al zecelea în clasamentul filmelor româneşti care au avut cele mai mari încasări în 2015. Distribuită de Mandragora, timp de 5 săptămâni, pelicula a fost vizionată de 3.363 de spectatori şi a avut încasări totale de 32.576 de lei.
Sursa.descopera.ro
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 19 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 11 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază