Știri
Cămașă, poale, zadii, năframă: Care este istoria portului popular din Munții Apuseni
Portul românesc din Munții Apuseni păstrează unitatea portului din România prin piesele care îl compun: cămașa, poalele, zadiile, năframa.
„Ciupagul” mare, aspectuos, lucrat sub guler uneori cu o lățime de peste 10-15 cm în motive geometrice, este elementul caracteristic al acestui costum. Pentru a nu strica aspectul regulat al ciupagului, gura cămășii este tăiată în spate. La mâneci cămașa se termină cu fodori largi care cuprind aproape o treime din lungimea mânecii. Cămașa este de obicei monocromă.
De la brâu în jos se poartă zadiile cusute în scoarță pe fond vânăt, încrustate cu vărgi în motive geometrice de culoare roșie, verde, albă, albastră. Mai nou, zadiile au fost lucrate pe fond roșu. Peste zadii se poartă un brâu care nu este foarte lat, colorat policrom. Peste cămașă se îmbracă pieptarele înfundate sau deschise în față, cu broderii bogate în motive florale, cusute cu roșu, verde, galben și fluturi cojocărești galbeni sau albi cu adâncituri. Pieptarele sunt decoltate larg pentru a lăsa ciupagul de pe piept la vedere.
Portul „buciumănesc” a apărut în cursul secolului al XVIII-lea în șase localități de mineri din apropiere de Abrud (Bucium Sat, Bucium Şasa, Bucium Muntari, Bucium-Cerbu, Bucium-Izbita, Bucium-Poieni), datorită condițiilor economice și sociale favorabile. Acest port este unul mai bogat și mai strălucitor, ajungând astfel la o înflorire deosebită și fiind considerat cel mai frumos costum românesc din Ținutul Munților Apuseni. Vechiul port femeiesc buciumănesc se compunea din cămașă lungă țesută din cânepă, opreg negru de lână purtat în față, zadie roșie purtată în spate, cârpă mare albă pe cap, pieptar înfundat, țundră, ciorapi lungi din pănură și opinci.
Din portul vechi buciumănesc astăzi se mai păstrează doar cămașa, zadia și pieptarul, pentru că restul pieselor sunt confecționate din material obținut în fabrică. Poalele de cânepă ale cămășii au fost înlocuite cu poale lungi și largi din material fin ca și la cămăși, fiind decorate cu cerculețe și broderie din fabrică. Se suprapuneau două sau trei perechi de poale pentru a sta mai înfoiate. S-au introdus și piese de lenjerie, confecționate din materiale subțiri: jupoane, lăibărica, combineul, precum și „cămașa mică” purtată sub ia de grenadină. Mai recent s-a introdus cămașa din pânză topită cu altiță brodată, purtată sub cămașa buciumănească sau cu fustă. Cârpa albă cu care se acoperea capul a fost înlocuită de năfrămi mari cumpărate din comerț, sub denumirea de „chișcaneu” cu ciucuri. Peste șorț și zadie se încinge un brâu îngust țesut din trei culori. Zadia roșie tradițională purtată la spate era țesută din lână. Zadia nouă este din catifea sau mătase brodată sau este țesută din bumbac din comerț pentru urzeală și lâniță moale pentru băteală. Opregul este înlocuit cu șorțul creț și lung din material luat din comerț. Încălțămintea mai veche era compusă din cisme, mai târziu s-au purtat ghete și pantofi. Ca podoabe se purtau cercei și coliere în special din aur.
Materialul folosit pentru confecționarea cămășii și poalelor a evoluat de la cânepă la jolj, mol (batist), grenadină (marchizet), materiale fine și subțiri care permiteau lărgirea cămășii, în special a mânecilor. În executarea broderiei cămășii se folosea coton perle negru cu fir lucios, mai răsucit și rezistent la spălat. Broderia era dispusă peste cot și la marginea fodorilor, ca și la cămășile bătrânești, gulerul îngust era brodat, iar creții de la gât și creții fodorului se prindeau printr-o curelușă îngustă. Punctele de cusătură folosite la cămașa bătrânească s-au păstrat (urzit pe fir și pe crețuri și lănțișor), mai ales broderia executată în tehnica punctului „lănțișor” denumită și „broderie buciumană” aplicată peste cot și la fodori ce constituie o particularitate specială proprie portului din ținutul buciumănesc. Este o broderie executată liber, fără desen, „după chibzuința ochilor”. Motivele sunt vegetale: laleaua, flori înghinate, struguri, flori înclinate cu dispunere a modelelor sub formă de ghirlandă sau vrej pe o linie șerpuită, sau așezate pe un rând sau două față în față, rândul inferior fiind mai mic decât primul.
Sursa:enciclopediaromaniei.ro
Știri
Sâmbăta din Săptămâna Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri: Istoria legată de acestă zi
Prima săptămână de după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată, are o semnificaţie aparte
Potrivit credinţei populare, în aceste zile, de la Înviere și până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Pe 08 mai este Sâmbăta Luminată, zi cu mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi. În Sâmbăta Luminată credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi.
În această zi nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Iisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilinţă, ci să se îndrepte spre căinţă. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, deoarece morţii vor fi pomeniţi luni, după Duminica Tomei.
Săptămâna Luminată deschide perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. În Săptămâna Luminată, credincioşii trebuie să ţină cont de anumite reguli, potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).
În această perioadă, credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.
Sâmbăta Luminată face parte din Săptămâna Luminată. Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Sâmbăta Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime, când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.
Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei.
Sâmbăta Luminată: Tradiții și obiceiuri
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).
În această perioadă credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.
Sâmbăta Luminată: Istoricul acestei sărbători
Istoria legată de Sâmbăta Luminată, care mai este numită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul este următoarea: Sfântul Cuvios Ioan, iubitor de pustie încă din tinereţe, a plecat la Sfântul Grigorie Decapolitul, unde a intrat în monahism. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane a împăratului Leon Armeanul (813-820), Sfântul Grigorie împreună cu Sfântul Ioan şi cu Sfântul Iosif Imnograful, un alt ucenic al său, au plecat în Bizanţ. Cei trei mergeau prin cetăţi îndemnând poporul să cinstească sfintele icoane. Sfântul Grigorie a trimis pe Sfântul Iosif să-i înştiinţeze şi pe creştinii din Roma, dar a fost prins în insula Creta. Acesta este adevărul legat de Sâmbăta Luminată. În acest timp, Sfântul Grigorie Decapolitul a trecut la Domnul şi a fost îngropat de Sfântul Ioan. Nu după mult timp a trecut la cele veşnice şi Sfântul Ioan, de care a avut grijă Sfântul Iosif, care fusese eliberat din temniţă. Mai târziu, Sfântul Iosif Imnograful a zidit o biserică aproape de Bizanţ în cinstea Sfântului Nicolae şi a adus aici moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi ale Sfântului Cuvios Ioan.
Sâmbăta Luminată, face parte din Săptămâna Luminată
Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Săptămâna Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Conform crestinortodox.ro, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei, sărbătorită anul acesta pe 19 aprilie, la exact o săptămână după Duminica Paştelui. În Duminica Tomei, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte, practic, pe Sfântul Apostol Toma.
Sursa:romaniatv.net
Știri
Controale DSVSA Alba, pentru prevenirea toxiinfecțiilor: Amenzi de peste 160.000 de lei și mai multe avertismente
Rezultatele controalelor efectuate în perioada premergătoare sărbătorilor Pascale și în minivacanța de 1 mai
În perioada 27 martie – 7 mai, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba a dispus acțiuni specifice pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare, fiind intensificate controalele oficiale și măsurile care trebuie aplicate pentru protejarea drepturilor și intereselor consumatorilor.
Astfel, în perioada menționată, au fost efectuate 351 de acțiuni de control, în urma cărora au fost aplicate 34 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 160.800 de lei, dar și 13 avertismente, pentru nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.
Au fost efectuate verificări la toate categoriile de unități alimentare, din toate zonele județului, fiind aplicate sancțiuni la restaurante, fast-food-uri, cantine, pensiuni în care se servesc mâncăruri gătite, puncte gastronomice locale, carmangerii, abatoare, laboratoare de cofetărie și patiserie, brutării, piețe agroalimentare și standuri mobile în care se servesc produse alimentare.
Principalele neconformități depistate:
– Nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite;
– Manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;
– Încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind demonstrarea trasabilităţii produselor la producerea, prelucrarea, distribuţia, punerea pe piaţă sau comercializarea alimentelor;
– Deficiențe structurale;
– Nerespectarea normelor de igienă pe fluxul tehnologic, în unităţile de prelucrare a produselor şi subproduselor de origine animală şi nonanimală;
– Ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare;
– Nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare;
– Nerespectarea de către agenţii economici care produc, prelucrează şi depozitează produse alimentare a frecvenţei controalelor privind testările prin analize de laborator pentru atestarea calităţii şi salubrităţii produselor de origine animală, conform normelor legale în vigoare, în laboratoarele autorizate.
De asemenea, în această perioadă, a fost emisă și o ordonanță de suspendare a activității pentru o brutărie pentru nerespectarea normelor de igienă, fabricarea produselor alimentare în spații insalubre, neefectuarea acțiunilor specifice de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, respectiv pentru lipsa programelor de autocontrol.
Verificările s-au concentrat și pe zonele turistice, având în vedere minivacanța de 1 mai și Paști. Controalele au fost efectuate deoarece ne dorim ca unitățile de alimentație publică și operatorii din industria alimentară să respecte condițiile sanitare veterinare, condițiile de igienă în care sunt produse, depozitate, transportate și valorificate produsele alimentare. În această perioadă nu au fost înregistrate toxiinfecții alimentare consecutiv consumului de alimente.
Verificările sanitar-veterinare vor continua și în următoarea perioadă. Acestea se concentrează inclusiv pe prevenție și îndrumarea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor. Consumatorii pot face orice sesizări ce țin de domeniul siguranței alimentelor la nr. de telefon: 0258 835 915 ori pe adresa pe e-mail [email protected].
Știri
Lift pentru ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud: Semnare a contractului de proiectare și execuție
Lift pentru ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud: Semnare a contractului de proiectare și execuție
-
Știriacum 4 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 5 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 2 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o săptămână
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 18 ore
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 5 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 4 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra