Superstiţii ciudate ale românilor

Adăugat la Știri

Fondată în anul 1892 de academicianul Arthur Gorovei, folclorist şi etnograf născut în 1864 la Fălticeni,publicaţia „Şezătoarea”, „revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare”, apărută timp de 26 de ani neîntrerupt,publica articole semnate de învăţători din localităţi din Suceava şi Neamţ în care se prezintau obiceiuri, tradiţii, cântece populare sau superstiţii din această parte a ţării. De acest ultim capitol s-a ocupat învăţătorul M. Lupescu, din Broşteni, judeţul Suceava, care a reuşit să culeagă şi să împărtăşească cititorilor din credinţele populare, relateaza adevarul.ro. Câteva dintre aceste superstiții le afli de pe radiounirea.ro.

neagra-pisicaAstfel, superstiţiile ghidau societatea românească din mediul rural. Fiecare domeniu al vieţii sociale era dominat de superstiţii, unele crezuri de atunci păstrându-se până în zilele noastre.

Moartea, o sursă bogată pentru superstiţii
„Când cămeşa mortului se greşeşte prea lungă, are să mai moară cineva din acea casă”
„Pe cine strigă bolnavul când e aproape să moară, acela va muri îndată după el”
„În ziua de Paşti, când ciocneşte ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult”
„În locul unde a murit cineva, în trei nopţi se pune o strachină cu apă, pentru a bea sufletul mortului care vine acolo, până la trei zile după îngropare”
„Când moare cineva într-o casă, nu se mătură, nici nu se scutură casa până ce nu iese mortul din casă”
„Să nu răsădeşti brad, căci când rădăcina lui va fi cât capul tău, vei muri”
„Locul oalei când o iei de la foc, să-l astupi, că altfel la moarte rămâi cu gura căscată”

Superstiţii din gospodărie
„Când mămăliga se uită nesărată, e a bine”
„Când uşa se deschide singură, are să-ţi vină cineva”
„Castraveţi: să nu-i pui în pământ miercuri ori vineri, că ies amari”
„Mâţa să n-o iei cu tine când te muţi în altă casă, că iei sărăcia”
„Când se varsă chibriturile, au să-ţi vie musafiri”
„Când scapi mâncarea din mână, ai un neam flămând”

Citește și De unde vine credinţa românilor că orice început cu stângul aduce ghinion. Superstiţii legate de mâna şi de piciorul stâng

Credinţe despre noroc şi ghinion
„Urechile de ţi se roşesc şi ard, te vorbeşte lumea”
„Cu spatele înapoi să nu mergi că râde dracul şi plânge Maica Domnului”
„Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia şi vinerea; marţea şi sâmbăta sunt zilele morţilor şi orice lucru vei începe în ele nu ies la capăt bun”
„Visurile înspre Duminică nu se izbândesc”
„Când te mânâncă urechile, are să se strice vremea”
„Când strănuţi e a bine şi ceea ce gândeşti atunci se va izbândi”
„Mâţă ori motan negru, cucoş negru şi cânele negru aduc bine la casă”

Superstiţii despre păcate şi sănătate
„Cu cuţitul asupra altuia să nu te răsteşti ( n.n. ameninţi), că fuge îngerul de tine” (n.n. îngerul păzitor)
„De vei mânca de 7 ori hrean, te cureţi de păcate ca şi cum te-ai împărtăşi”
„A dormi cu palmele lipite şi puse între picioare e semn de sărăcie, cobe, piază rea”
„E păcat să omori ariciul, pentru că el a urzit pământul sau l-a măsurat”
„Să nu te uiţi prin sită că faci bube”
„Când uiţi lingura în oală sara, noaptea nu poţi dormi”
„Când găseşti ac cu urechi îţi face nevasta o fată; fără urechi, băet”

Credinţe despre animale şi fenomene naturale
„Şoarecele care va mânca din nafura din ziua de Paşti, se va face liliac”
„La câne (câine) să nu dai mămăligă caldă că turbă”
„Curcubeul este brâul lui Dumnezeu”
„Când bate piatra (grindină, n.n), înfige toporul în pământ că-i bine”

Sursa:onlinereport.ro

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Completează termenul lipsă