Scaunul pentru ejectarea piloţilor

La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, majoritatea experţilor în aviaţie erau preocupaţi de avioane şi de pilotarea acestora. Totuşi, un tânăr pe nume Anastase Dragomir s-a concentrat pe siguranţa aparatelor de zbor şi, implicit, a pasagerilor acestora. Și-a perfecţionat propriul sistem de salvare a piloţilor şi pasagerilor în caz de accidente. Aceasta invenţie era „un nou sistem de paraşutare din aparatele de locomoţie aeriană, fiecare pasager avand o paraşută proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât paraşuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizatură a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celulă-paraşută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către pilot. În 1950, Anastase Dragomir a obţinut un nou brevet, de data aceasta în România, pentru „celula paraşutată“, care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. În 1959 a înregistrat o nouă cerere pentru construirea unui avion cu astfel de scaune.

Românul care a găsit salvarea diabeticilor

Despre Nicolae Paulescu ştim că a inventat insulina, medicamentul care salvează vieţilor bolnavilor de diabet, dar din nefericire pentru el şi din fericire pentru ştiinţă, a creat acest medicament în acelaşi timp cu alţi cercetători. El a fost profesor de psihologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, iar în 1921 a creat insulina injectabilă, înlocuind astfel hormonul secretat de pancreas care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Totuşi, Frederick Banting şi Charles Best aveau să primească în 1922 Premiul Nobel pentru această invenţie. Pierderea lui Paulescu se datorează şi unui articol publicat într-o revistă belgiană de specialitate. El n-a numit acest hormon artificial insulină, ci pancreină. Apoi, în 1916, pe când se afla în stadiul final al cercetării, trupele germane ocupaseră Bucureştiul. El n-a avut astfel rezultatele finale, dar canadienii au reuşit să îi folosească experimentul pentru a crea insulina injectabilă.

Secretul tinereţii a fost descoperit de o româncă

Ana Aslan a fost un medic român specializat în gerontologie. Ea a evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de înaintea în vârstă, aplicând-o la scară largă în clinica de geriatrie sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat în anul 1952 şi brevetat în peste 30 de ţări. În acelaşi an este fondat Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan“, primul institut de geriatrie din lume şi un model pentru ţările dezvoltate prin asistenţa clinică şi cercetare. Efectele terapiei Aslan asupra îmbătrânirii au convins încă de la început, aducând institutului pacienţi cu nume celebre: Tito, Charles de Gaulle, Pinochet, Charlie Chaplin şi diverşi alţi demnitari şi membri ai caselor regale. Și John Kennedy, preşedinte american, a folosit Gerovital pentru o afecţiune a coloanei vertebrale.

Citește și Cele mai importante invenţii ale lumii antice: Multe dintre ele le folosim şi astăzi

Românii au creat dispozitivul care regenerează nervii

Probabil cea mai revoluţionară invenţie medicală românească din ultimii ani este un dispozitiv care permite regenerarea nervilor secţionaţi în urma unor traumatisme. Premiată cu aur la Târgul de Inovaţii de la Bruxelles, invenţia nu numai că ar putea înlocui cu succes grefele de nervi, dar va reduce costurile unui astfel de tratament, dat fiind că tubul realizat de români şi considerat „ultima frontieră în microchirurgie” costă doar 100 de lei.

Sângele artificial, creat la Cluj

Cercetătorii români de la Cluj au creat sânge artificial dintr-un compus sanguin provenit de la anumite nevertebrate marine. Substanţa e pe bază de hemeritrină, o moleculă ce transportă oxigenul în sângele anumitor viermi marini. Aceste sânge poate fi utilizat pentru anumite cazuri de transfuzie, invenţia românilor putând salva milioane de vieţi. Una dintre soluţiile pentru a face faţă scăderii donărilor de sânge o constituie fabricarea de sânge artificial, capabil să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi fluidul care circulă prin venele oamenilor. Sângele fabricat de echipa română pare să fie eficace. Cel puţin, potrivit primelor teste realizate pe rozătoare şi pe celule de sânge din cordonul uman. Cercetătorii speră să realizeze, în anii următori, teste clinice pe om. Ei estimează că acest nou produs ar putea acoperi necesităţile de sânge în situaţii de urgenţă.

Sursa:playtech.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE