Rămâi conectat

Știri

Tradițiile culinare, de Crăciun, la români: Care sunt bucatele tradiționale nelipsite din meniul de Sărbători

Publicat

în

Taierea porcului in ziua de Ignat (Sfantul Ignat) si apoi pregatirea acestuia, tranformarea lui in diferite preparate culinare, face parte din categoria traditii culinare stramosesti care se pastreaza si astazi si care se leaga de numele sfatului acestei zilei prin unele legende mai mult sau mai putin cunoscute.

In calendarul crestin-ortodox, pe 20 decembrie se sarbatoreste Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul, “cel care Il poarta pe Dumnezeu” sau “cel care a fost purtat de Dumnezeu”. Istoria ne spune ca Sfantul Igantie a avut parte de o moarte martirica la Roma in jurul anului 110, trupul sau fiind sfasiat de lei ca pedeapsa pentru credinta sa in Hristos, iar cand i-a fost despicata inima in mai multe parti s-a constatat ca pe fiecare bucatica este scris, cu litere de aur, numele Mantuitorului.

Cu cateva zile inainte de marea sarbatoare a Nasterii Domnului, cei ce au crescut un porc in decursul anului, il sacrifica acum pentru a pregati din el diferite feluri de preparate din carne care nu vor fi prezente doar pe masa de sarbatoare, ci vor fi incluse in meniurile zilnice pe tot parcursul iernii.

– sangerete, care pe langa slanina, carne de porc, orez mai are in compozitie si… sangele de la porc, acesta fiind de fapt ingredientul principal. Sangeretele se mananca repede, chiar in primele zile de dupa Ignat pentru ca nu se poate conserva mult timp. Exista o superstitie din batrani care spune ca in ziua de Igant e bine sa vezi sange, fiind astfel ferit de boli;

– caltabosii se fac din maruntaiele porcului, carnea foarte grasa de la gat si orez si se “ambaleaza” totul in mate groase de porc spalate bine in apa. Se pot manca ca atare, afuma, fierbe (cu hrean sau mujdei) sau praji in untura si conserva in ea. In Moldova insa caltabosii nu se fac din maruntaie, ci numai din carne, se mai adauga ceapa si uneori chiar stafide;

– carnatii, facuti in mod traditional din carne macra de porc si slanina, pot fi insa preparati si in combinatii mai… selecte, din carne de porc cu carne de capra, vaca, oaie sau chiar vanat;

– toba, este un al deliciu culinar care se face in aceasta perioada. La prepararea ei se foloseste besica de la porc sau un mat gros de vita, iar ca ingrediente avem: carne de la picioarele si capul de porc, rinichi, inima, limba, urechi, sorici si condimente.

– chisca se face in zona Transilvaniei din carne, spartura de porumb, sange de la porc si condimente, toate puse in burta de la porc.

– slanina, muschi, costita, sunculita, puse in bait si apoi afumate;

– carne de porc pusa in untura, varianta romaneasca a celebrului confit frantuzesc;

– jumari , adica slanina proaspata, fara sorici, insa cu firisoare de carne prin ea, pusa la prajit pana devine aurie

– piftia  facuta din cap de porc, picioare, limba, urechi, sorici, nelipsita de la masa traditionala de Craciun;

– sarmale invelite in frunze de varza murata sau de vita de vie;

Preparatele de porc  fac parte din traditia culinara a poporului nostru, traditie ce se pastreaza si astazi chiar daca unii dintre noi nu mai vedem cu ochi buni mancarurile pe baza de carne de porc, care, din cauza continutului mare de grasimi saturate sunt acuzate a fi responsabile a declansa boli de inima, lucru care este insa contestat de studii recente.

Pe masa de sarbatoare din ziua de Craciun, in afara acestor mancaruri traditionale pe baza de carne de porc, specifice acestei perioade, mai gasim si alte preparate devenite traditionale, raportate fiind la zona geografica sau gusturile fiecaruia. Ajunul Craciunul are farmecul sau aparte dat de mirosul cetinii de brad combinat cu aromele delicate ale cozonacului cu nuca proaspat scos din cuptor si al cornuletelor.

Crăciunul nu este Crăciun dacă de pe masă lipsesc sarmalele. Compoziţia se face cu carne de porc şi se învelesc cu varză murată sau viţă de vie. Bucătarii recomandă ca sarmalele să fie fierte în oală de lut, pe marginea sobei sau pe plită, la foc mic, să se pătrundă cum trebuie. În mijlocul oalei este de preferat să punem un os afumat, pentru a da savoare sarmalelor. Salata de boeuf, este un fel de mâncare tradiţional românesc derivat din salata Olivier, numită şi „rusească” în alte ţări. Salata de boeuf cuprinde legume şi cubuleţe mici de carne legate cu maioneză. Deşi gospodinele obişnuiesc să folosească carne de pasăre,pentru salata de Crăciun este recomandat cotletul de porc. Ciorba de perişoare, caruia i se mai spune şi zeama limpede de pe masa de Crăciun, perişoarele se pregătesc din carne de porc şi sunt completate de legume. Se acreşte cu borş sau cu moare, în funcţie de zonă. Se poate folosi şi smântână slabă.

Sursa.lecturisiarome.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

în

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.  Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

în

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Reducere a impozitelor locale pentru donatori de sânge: Alba Iulia, gata să aplice măsura

Publicat

în

Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge

Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.

Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba