Rămâi conectat

Știri

Postul Paștelui 2018: Tradiții, obiceiuri şi superstiții. Ce să nu faci în Postul Mare

Publicat

în

Postul Paștelui 2018 are loc în perioada 19 februarie – 7 aprilie. În acest an, Paștele ortodox pică pe 8 aprilie. Duminică, 11 februarie, se lasă sec de carne, iar, duminică, 18 februarie, este lăsatul secului pentru Postul Sfintelor Paști, potrivit crestinortodox.ro.

Postul Paștelui durează 40 de zile, fiind cel mai lung din an. La această perioadă se adaugă și Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare). Perioada postului este una deosebit de important pentru credincioși, care trebuie să se curețe atât sufletește, cât și trupește. La sfarsitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost impartit in doua: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care tinea pana in Duminica Floriilor si Postul Pastilor (Postul pascal) care tinea o saptamana, incepand cu Duminica Floriilor si incheindu-se cu Duminica Invierii Domnului. In urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit s stabilit ca durata postului sa fie de sapte saptamani, durata care a ramas valabila pana in zilele noastre. In Postul Mare crestinii trebuie sa dea dovada de o grija spirituala sporita, prin renuntarea la alimentele de provenienta animalice. Mai mult, acestia trebuie sa se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune. In calendarul bizantin Postul Mare incepe in lunea de dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar cel latin cu Miercurea Cenusii. Asa cum bine se stie, postul reprezinta retinerea totala de la anumite alimente si bauturi in scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sa se retina de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru inseamna ca postul trupesc trebuie insotit de postul sufletesc. În perioada aceasta de 40 de zile este interzis consumul de carne sau de lactate. Mai mult decât atât, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, petreceri, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc. Totoddată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor. De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor ce locuiesc în ea.

Citește și Superstiții și tradiții legate de Postul Paștelui

Traditii, obiceiuri si superstitii. Ce sa nu faci in Postul Mare

1. Nu fi lacom. Chiar daca esti mai strangaret de fel si iti este frica de ziua de maine, in Postul Pastelui trebui sa dai dovada de mai multa bunatate si intelegere fata de cei din jur. In Post, ne limpezim mintea pentru lucrarea spirituala, iar pacate precum lacomia ne uratesc sufletul in fata Domnului.

2. Nu consuma carne si alte preparate de la animale si nu bea alcool, in afara de zilele cu dezlegare la vin, in care, evident, poti consuma doar bautura din struguri. Hrana in sine nu este rea, insa trebuie sa ne jertfim in fata Domnului mai ales cand consumam carne din fapturi pe care tot El le-a creat.

3. Nu face parada cu succesele tale. Chiar daca ai o viata abundenta, in Postul Pastelui ostentatia este vazut ca un pacat capital.

4. Nu canta si nu dansa. Postul Pastelui ne aminteste de rastignirea lui Hristos pe cruce, iar chiuitul si petrecaritul intr-o astfel de perioada este la fel cu veselirea la o inmormantare. Cand mergi la inmormantare, respecti trecerea in nefiinta a celui ingropat si durerea pe care o simt apropiatii.

5. Nu vorbi prea mult. Evita discutiile sterile si logoreea din plictiseala caci acestea te duc cu pasi marunti si siguri la barfa.

6. Nu te uita la televizor daca acolo vei gasi numai indecenta si violenta. In traditia ruseasca, postul ochilor este la fel de important precum cumpatarea in fata meselor imbelsugate.

7. Nu uita sa te rogi si sa mergi la biserica. In Postul Pastelui, Biserica savarseste Liturghia Darurilor mai Inainte Sfintite, in zilele de miercuri si vineri.

Sursa.romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

18 martie 1906: Primul zbor autopropulsat, realizat de Traian Vuia: A pus România pe harta aviaţiei mondiale

Publicat

în

Pe 18 martie 1906, la Paris, Traian Vuia face primul zbor din Europa al unui aparat mai greu ca aerul ce se ridică prin tracţiune proprie, punând astfel România pe harta aviaţiei mondiale.

Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Deși avea o minte strălucită, Traian Vuia a urmat decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, din cauza lipsei banilor, dar acest lucru nu l-a făcut să renunțe la visul său, cel care i-a adus întâietate în domeniul aviației.

După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi lucrează în mai multe birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu a avut bani nici pentru constucţia primului său aparat de zbor. Dar, cu toate astea, în data de 18 martie 1906, Vuia a realizat la Montesson, lângă Paris, primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul – aparat numit „Vuia I”.

Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost privit cu scepticism, iar Academiei de Ştiinţe pariziene l-a respins, cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi este decât un vis”.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria

Totuși, în 1903, inginerul român şi-a brevetat avionul-automobil conceput el. „Vuia I” era un aparat de zbor realizat dintr-un cadru de țevi din oțel (îmbinate prin manşoane), care semăna puțin cu aspectul unui liliac, iar aripile din pânză, bombate, erau repliabile ca o umbrelă. Motorul avea de 20 CP, iar trenul de decolare și aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri, cu o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.

După mai multe experimente, primul zbor Vuia I a avut loc la Montesson, lânga Paris, în ziua de 18 martie 1906.

Aparatul s-a desprins de la sol, după ce mașinăria a fost accelerată 50 de metri, apoi s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat așa pe o distanță de 12 metri. Din păcate, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, avionul-automobil lovindu-se de un copac. Deşi zborul a durat doar câteva clipe, acesta a fost unul reuşit.

După acest eveniment, în ziarele din întreaga lume au apărut articole care îl aveau pe Vuia și realizarea sa în prim-plan, fiind menționat faptul că el este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare, a decolat de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, fără un „ajutor extern”.

Cu toate acestea, prioritatea primului zbor i-a fost atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a obţinut această realizare abia în octombrie, acelaşi an, la Paris. În data de 23 octombrie 1906, Santos-Dumont a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri – la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.

Însă, realitatea era alta.

Realizările din domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute sau ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei – autoritatea aeronautică care înregistra recordurile, deoarece membrii nu au putut înregistra fapta lui Vuia, întrucât nu au fost prezenți la eveniment.

Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia din martie 1906, iar acesta a constituit un document după care, ulterior, au fost recunoscute realizările lui pe plan internaţional.

Traian Vuia a fost întotdeauna un om modest, iar cuvintele sale rostite atunci când se afla în culmea celebrităţii sale, spun totul: „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”.

Sursa.historia.ro, tvr.ro, omofon.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Noi locuințe sociale în Alba Iulia: Care este valoarea proiectului

Publicat

în

În Alba Iulia, noi locuințe sociale

Un număr de 100 de apartamente urmează să fie construite de către Primăria Alba Iulia, în cartierul Gheorghe Șincai, pentru persoanele defavorizate.

Licitația de aproape 28 de milioane de lei a fost lansată în SEAP.

După finalizarea celor 5 blocuri, totalizând 100 de locuințe de 1, 2 si 3 camere, va fi rezolvată complet problema locuințelor sociale, deoarece peste 365 de persoane cu situație socială precară vor putea beneficia de o locuință nouă, construită și utilată la standarde moderne, au precizat reprezentanții primăriei.

Potrivit acestora, ofertele se pot depune în SEAP până în 23 aprilie, iar câștigătorul va avea la dispoziție 3 luni pentru proiectare și 33 de luni pentru ridicarea blocurilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale la Blaj

Publicat

în

Blaj: Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale

În această perioadă se lucrează la schimbarea conductelor de alimentare cu gaze naturale și branșamente pe mai multe străzi din municipiul Blaj.
Investiția este derulată de Delgaz Grid din bugetul propriu de investiții și este rodul unei foarte bune colaborări între Primăria Blaj și Grupul E.ON România, din care face parte această companie.
Până acum, programul de „înlocuire conductă și branșamente gaze naturale în Municipiul Blaj”, în valoare de 1.467.293,10 lei (cu TVA), s-a derulat pe străzile Pârâului, Arinilor, Gheorghe Magheru și Costache Negri (parțial), iar după efectuarea probelor la branșamente se reabilitează infrastructura rutieră și pietonală de pe străzile respective. Aceste lucrări la infrastructura rutieră și pietonală vor fi verificate atent de angajații Primăriei.
În prezent se desfășoară astfel de lucrări pe strada Nicolae Bălcescu, termenul de finalizare fiind 1 aprilie 2024.
Urmează înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale de pe strada Mihail Kogălniceanu, iar termenul de finalizare, cu reabilitarea infrastructurii rutiere și pietonale, este 1 iulie 2024.
În următorii 2 ani, Delgaz Grid va executa, conform planului de investiții, lucrări de înlocuiri conducte și branșamente de gaze naturale pe străzile Gheorghe Barițiu, Alexandru Borza, Privighetorii, Livezii, Iazului, Merilor, Măceșului, Arțarului, Nucilor, Caisului, Prunului, Șipotului, Dumbravei, Gheorghe Lazăr, Crișan, Clujului, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna și Prundului și în Parcul Avram Iancu.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba