„Chestiunea Roșia Montană este cu atât mai complexă cu cât dezvoltarea economică a zonei și dezvoltarea culturală trebuie să fie, pe de o parte, corelate, și trebuie să nu se tensioneze una pe cealaltă, ci, dimpotrivă, să fie două elemente complementare. (…). Noi trebuie, acum, să construim un dosar în care dezvoltarea economică să fie (…) încurajată de zonele care sunt protejate, adică să ajungem într-o fază în care acest patrimoniu unic în lume de care noi beneficiem să devină el însuși o resursă pentru dezvoltarea economică”, a declarat Corina Șuteu.Ea a menționat că Roșia Montană este unul din dosarele prioritare pe care și le-a stabilit în acest mandat. ‘Nu este un lucru simplu, pentru că așteptările locuitorilor din Roșia Montană sunt, în mod evident, așteptări legate de dezvoltarea economică. Ori, uneori, ar putea părea că, prin protecția zonei, noi împiedicăm această dezvoltare, ceea ce este fals și soluțiile pe care suntem pe cale să le găsim, merg în sensul acestei complementarități’, a conchis ministrul Culturii.Citeste si Roşia Montană, în patrimoniul UNESCO: Invitaţie de constituire a unei organizaţii dedicate includerii zonei în Patrimoniul Mondial

În luna septembrie, la Paris, situl Roșia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.

Ministerul Culturii și Ministerul Mediului au comunicat, la începutul lunii februarie, către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea Peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roșia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoașterea interacțiunii pozitive, generatoare de valoare, între om și mediul său natural. Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană se urmărește atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural și natural, și de susținere a comunității locale.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervația Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetățile dacice de la Orăștie (1999), bisericile maramureșene din lemn (1999) și centrul istoric al orașului Sighișoara (1999).

Sursa:realitatea.net