Știri
4 noiembrie: UNESCO, 77 de ani de existență
4 noiembrie: UNESCO, 77 de ani de existență
La 4 noiembrie 1946, a intrat în vigoare actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), creată pentru a răspunde convingerilor ferme ale statelor distruse de două războaie mondiale în mai puţin de o generaţie.
Acordurile politice şi economice nu erau suficiente pentru a construi o pace durabilă. Pacea trebuie să fie fundamentată pe solidaritatea morală şi intelectuală a umanităţii, evidenţiază principiile de la baza UNESCO.
În 1942, guvernele ţărilor europene, confruntate cu Germania nazistă şi cu aliaţii săi, s-au întâlnit la Conferinţa Miniştrilor aliaţi ai Educaţiei (CAME). Deşi al Doilea Război Mondial era departe de a se încheia, aceste ţări căutau metode de reconstrucţie a sistemelor de educaţie odată cu restabilirea păcii. În scurt timp, proiectul a obţinut susţinere şi din partea altor guverne, printre care se afla şi cel al Statelor Unite ale Americii. În urma propunerii CAME, s-a convenit asupra organizării unei Conferinţe ONU pentru înfiinţarea unei organizaţii educaţionale şi culturale, la Londra, între 1 şi 16 noiembrie 1945. Evenimentul a reunit reprezentanţi din 44 de ţări, iar la finalul său, 37 de state au fondat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie.
Constituţia UNESCO, semnată la 16 noiembrie 1945, a intrat în vigoare la 4 noiembrie 1946, după ce a fost ratificată de 20 de ţări: Australia, Brazilia, Canada, China, Cehoslovacia, Danemarca, Republica Dominicană, Egipt, Franţa, Grecia, India, Liban, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit şi Statele Unite. Prima sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO a avut loc între 19 noiembrie şi 10 decembrie 1946 şi s-a bucurat de participarea reprezentanţilor a 30 de guverne cu drept de vot.
UNESCO se străduieşte să construiască reţele între naţiuni pentru facilitarea unui anumit tip de solidaritate: mobilizarea pentru educaţie, astfel încât fiecare copil să aibă acces la educaţie de calitate ca drept fundamental al omului şi ca premisă obligatorie pentru dezvoltarea umană; construirea înţelegerii interculturale, prin protejarea patrimoniului şi susţinerea diversităţii culturale – UNESCO a creat ideea de Patrimoniu Mondial pentru protejarea obiectivelor cu o valoare universală inestimabilă; susţinerea cooperării ştiinţifice, spre exemplu, în segmente care vizează sistemele de avertizare de tsunami sau în privinţa acordurilor transfrontaliere de management, pentru consolidarea legăturilor între state şi societăţi; protejarea libertăţii de exprimare, o condiţie fundamentală a democraţiei, dezvoltării şi demnităţii umane.
În prezent, UNESCO are 193 de membri şi 11 membri asociaţi. Organizaţia este guvernată de Conferinţa Generală şi de Consiliul executiv. Secretariatul, condus de directorul general, implementează deciziile luate de cele două structuri. Directorul general al organizaţiei este Audrey Azoulay, funcţionar public şi om politic francez, care a fost aleasă la cea de-a 39-a sesiune a Conferinţei generale a UNESCO din anul 2017 pentru un mandat de patru ani. Directorul general formulează propuneri pentru măsurile luate de Conferinţa Generală şi de Consiliul executiv şi pregăteşte un proiect de program bienal, respectiv bugetul.
Organizaţia are 53 de birouri locale în toată lumea şi 199 de comisii naţionale care-i facilitează mandatul global. Sediul central se află în Place de Fontenoy, Paris, într-o clădire inaugurată în 1958. UNESCO numără peste 2.000 de angajaţi din circa 170 de ţări.
Competenţele unice ale UNESCO în educaţie, ştiinţă, cultură, comunicare şi informaţii contribuie la îndeplinirea scopurilor trasate de comunitatea internaţională, ce includ Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Misiunea UNESCO este să participe la construirea păcii, eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă şi dialogul intercultural. Organizaţia se concentrează, în special, pe două priorităţi globale: Africa şi Egalitatea de gen.
Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată în 1972, a condus la crearea Listei Patrimoniului Mondial, care în prezent include 1.154 de obiective din 167 de ţări. Dintre acestea, în România se află Rezervaţia Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania (19), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Biserici din lemn din Maramureş, Pădurile antice şi primitive de fagi din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (împreună cu alte ţări), Peisajul minier Roşia Montană (aflat pe Lista Patrimoniului Mondial în pericol). Convenţia pentru protejarea Patrimoniului cultural imaterial, adoptată în 2003, creează o platformă internaţională pentru asigurarea respectului reciproc pentru comunităţile păstrătoare de patrimoniu cultural viu şi pentru atragerea atenţiei asupra importanţei pe care acestea o poartă. România are şapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul căluşului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, dansul Feciorescul de Ticuş, meşteşugul covoarelor tradiţionale de perete şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărţişorul).
În prezent, în structura UNESCO funcţionează: centre şi institute de educaţie (UNESCO International Institute for Educational Planning IIEP, Paris – Franţa şi Buenos Aires – Argentina; UNESCO International Bureau of Education IBE, Geneva – Elveţia; UNESCO Institute for Lifelong Learning UIL, Hamburg – Germania; UNESCO Institute for Information Technologies in Education IITE, Moscova (Federaţia Rusă); UNESCO International Institute for Capacity-Building in Africa IICBA, Addis Ababa – Etiopia; UNESCO International Institute for Higher Education, America Latină şi Caraibe IESALC, Caracas – Venezuela; UNESCO International Centre for Technical and Vocational Education and Training UNEVOC, Bonn – Germania), centre şi institute de ştiinţă (UNESCO-IHE Institute for Water Education, Delft – Olanda; International Centre for Theoretical Physics ICTP, Trieste – Italia), institutul de statistică UIS, Montreal – Canada. Sub auspiciile UNESCO intră alte peste 80 de institute şi centre internaţionale şi regionale.
Comisiile Naţionale pentru UNESCO sunt organisme naţionale de cooperare, parte integrantă din arhitectura construcţiei UNESCO. Acestea sunt constituite de guvernele ţărilor membre, în acord cu articolul VII al Constituţiei UNESCO şi au scopul de a face legătura între grupurile naţionale guvernamentale şi nonguvernamentale şi Programele UNESCO. Începând de la data aderării sale la UNESCO (27 iulie 1956), România este membru activ al tuturor celor şapte convenţii culturale UNESCO şi participă la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO. Comisia Naţională a României pentru UNESCO a fost înfiinţată în 1956 şi reorganizată prin HG nr. 624, în august 1995.
Bugetul bianual al UNESCO este finanţat prin contribuţiile statelor membre. UNESCO beneficiază şi de o substanţială finanţare extra-bugetară.
sursa: agerpres.ro
Știri
Mișcare iarna, într-un mod distractiv: Relaxează, arde calorii, alungă stresul. Care sunt beneficiile schiatului
Sporturile de iarna sunt distractive si in acelasi timp sunt o forma de antrenament fizic intens, mai ales schiatul.
Schiatul este un sport care implica aspecte fizice, mentale, sociale si emotionale. Relaxează, arde calorii, alungă stresul
Pe lângă faptul că este o metodă excelentă de relaxare, schiatul te ajută să şi slăbeşti! Şase ore petrecute pe pârtia de schi te scapă dintr-un foc de 3000 de calorii, îţi tonifiază musculatura abdominală şi ajută la întărirea sistemului imunitar!
Schiatul, un excelent antrenament cardio
Schiatul accelerează ritmul inimii şi creşte fluxul sanguin, astfel că reprezintă un exerciţiu cardio de minune, care te ajută să îţi menţii sănătatea cardiovasculară. Unde mai pui că aerul curat de munte este un remediu perfect pentru astmatici. Medicii recomandă adesea pacienţilor care suferă de afecţiuni respiratorii sau astm să meargă la munte, pentru o „cură cu aer curat”. Aerul proaspăt de munte este lipsit de noxele prezente în marile oraşe şi ajută la ameliorarea alergiilor sau problemelor respiratorii.
Schiatul îmbunătăţeşte flexibilitatea articulaţiilor şi previne apariţia durerilor articulare, specifice persoanelor care stau mult pe scaun şi nu fac destulă mişcare. Pentru a nu suprasolicita musculatura, este indicat stretchingul înainte de o şedinţă de schi. Descoperă aici beneficiile stretchingului!
Medicament natural contra stresului
Schiatul stimulează producţia de endorfine, aşa-numiţii hormoni ai fericirii, şi contribuie la îmbunătăţirea stării emoţionale, eliminând stresul şi stările de anxietate.
Mai mult, schiatul te ajută să dormi mai bine. După efortul susţinut, foarte probabil vei fi epuizat şi somnul se va instala mult mai uşor, dar va fi şi mult mai odihnitor, graţie aerului curat pe care l-ai respirat.
Nimic nu se compară cu mişcarea în aer liber, care aduce atât de multe beneficii sănătăţii noastre. Persoanele care suferă de un deficit de vitamina D ar trebui să stea cât mai mult timp pe afară, la soare, pentru ca organismul să îşi ia doza binemeritată de vitamina soarelui. Nivelul normal de vitamina D ajută la îmbunătăţirea sistemului imuntar, reduce riscul de viroze respiratorii şi ameliorează starea generală de sănătate.
O zi pe pârtia de schi te scapă de 3.000 de calorii
În funcţie de indicele de masă corporală şi de intensitatea cu care practici schi, este posibil să pierzi până la 3000 de calorii pe zi. În plus, temperaturile scăzute duc la intensificarea metabolismului.
De asemenea, schiatul întăreşte muşchii abdominali. Încordarea abdomenului pentru menţinerea echilibrului pe schiuri ajută la tonifierea şi chiar întărirea musculaturii acestei zone.
Chiar dacă eşti începătoare sau expertă în schiat, beneficiile sunt numeroase: circulaţia sângelui este îmbunătăţită, oxigenul şi nutrimentele sunt transportate eficient în toate ţesuturile iar musculatura este „lucrată” în întregime (mai ales partea interioară şi cea exterioară a coapselor, muşchii fesieri etc.). De asemenea, schiatul ajută la dezvoltarea musculaturii braţelor.
Sursa:csid.ro
Știri
Curiozități despre iarnă: Cât a măsurat cel mai mare fulg de zăpadă și care a fost cea mai scăzută temperatură
Sosirea iernii, cu tot alaiul ei de atribute, precum gerul, zăpada şi gheaţa trezesc în noi nostalgii hibernale.
Prima ninsoare este cel mai așteptat moment de iubitorii celui mai rece anotimp din an. Chiar dacă iarna nu este tocmai anotimpul tău preferat și numeri zilele până la venirea primăverii, nu putem nega că iarna are un farmec aparte, și nu vorbim doar de magia sărbătorilor de iarnă.
Există lucruri în natură care ne fascinează, tocmai de aceea ne-am gândit să dezvăluim 10 lucruri neștiute despre iarnă, care vă vor stârni sigur curiozitatea:
Cea mai scăzută temperatură a fost de -89,2 grade Celsius și a fost înregistrată în 1983, în Vostok Station din Antarctica.
Zăpada pare albă, dar nu este. Zăpada pare albă pentru că este formată din cristale de gheață care, așezate unul lângă celălalt, reflectă și refractă lumina soarelui, iar „culoarea” albă este provocată de lumina refractată în cristale. Albul nu este nimic mai mult decât combinația tuturor nuanțelor vizibile de pe spectru. În realitate însă, fiecare cristal de gheață este translucid.
Cel mai mare fulg a măsurat 38 cm. Se știe că fulgii de zăpadă există în diverse mărimi. Însă, cel mai mare fulg de nea care a căzut vreodată pe pământ a măsurat, potrivit Guinnes World Records, 38 cm în lățime și 20 cm în grosime. Acesta a căzut în 28 ianuarie, 1887, în Fort Keogh, Montana din Statele Unite ale Americii.
Un fulg cade cu 5km/h. Un fulg de nea cade în mod normal cu o viteză de aproape 5 km pe oră.
Chinofobie, teama de zăpadă. Teama de zăpadă sau, mai degrabă, teama patologică de a fi prins de zăpadă se numește chionofobie.
Zăpada conține mai mult aer decât apă. Spre deosebire de precipitații, un banc de zăpadă pufoasă conține mult aer. De aceea, un centimetru de ploaie este egal cu aproximativ 10 centimetri de zăpadă.
Iarna, Pământul este cel mai aproape de Soare. În fiecare Ianuarie (începutul sezonului de iarnă în emisfera nordică) Pământul atinge punctul cel mai apropiat de Soare. În ciuda unor concepții greșite, scăderea temperaturii nu are nicio legătură cu distanța planetei noastre față de Soare, ci cu direcția în care se înclină axa Pământului.
24,75 m – cel mai mare strat de zăpadă. Cea mai mare cantitate de zăpadă într-o singură ninsoare a fost depusă la Thompson Pass, Alaska – 24,75 metri de zăpadă, în iarna anului 1952-1953. Și în țara noastră au existat astfel de ninsori abundente. În iarna anului 1954, în București, zăpada a atins 5 metri înălțime.
Zăpada este un bun izolator termic. Zăpada proaspătă, compactă, este compusă în proporție de 90%-95% din aer izolat (ceea ce înseamnă că nu poate transfera căldura în exterior). Acest fenomen explică de ce temperatura din interiorul unui iglu este totuși ridicată – căldura emanată de corpul uman rămâne între pereții de zăpadă care acționează ca foarte buni izolatori. Numeroase animale, precum urșii, sapă gropi adânci în zăpadă pentru a hiberna pe parcursul iernii.
Cel mai mare om de zăpadă din lume a măsurat 37,21 metri. A fost ridicat în anul 2008 în orașul american Bethel, iar în loc de “crenguțe” puse pe post de mâini, oamenii au folosit doi brazi întregi.
Sursa.ajusto.ro
Știri
Bradul românesc, molidul sau bradul argintiu: Care este pomul de Crăciun preferat
Mai ales pentru familiile cu copii bradul de Crăciun este unul dintre cele mai importante ingrediente pentru sărbători de iarnă perfecte
Alegerea pomului de iarnă poate fi însă o încercare dificilă. Află de pe radiounirea.ro câteva indicii importante cu privire la modul de a alege un brad.
Bradul românesc este preferat în general datorită preţului mai scăzut comparativ cu cei de import. Bradul are puţine crengi, însă are un miros specific foarte puternic. Pentru ca acest miros să se menţină o vreme cât mai îndelungată, este recomandat ca încăperea în care este ţinut, să fie bine aerisită zilnic, iar o data la cateva zile, bradul să fie pulverizat cu puţină apă.
Cel mai popular este molidul, o specie de pom de Crăciun care se vinde de obicei în pieţele româneşti sub denumirea de brad. Molidul face parte tot din specia de conifere, însă acesta este mai ieftin decât un brad şi se usuca mult mai repede. Dupa numai câteva zile de stat în casă, molidului încep sa îi cadă acele şi să se îngălbenească uşor.
Bradul argintiu este foarte apreciat în ţara noastră datorita faptului că este rezistent la secetă, căldură, fum şi praf. Aceste lucruri fac din bradul argintiu un arbore ornamental foarte uşor de întretinut. În principiu, bradul argintiu are avantajul că poate fi ţinut în grădină sau în ghiveci, ani la rândul, iar astfel economisiţi o sumă importantă.
Sursa: csid.ro
-
Divertismentacum 2 săptămâni
MESAJE de SFANTUL ANDREI 2023. Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
3 decembrie: Ziua internațională pentru persoanele cu dizabilități: Statisticile spun că 15% din populaţia lumii trăieşte cu anumite forme de dizabilitate
-
Știriacum o săptămână
1 decembrie 1918: Cum s-a făcut Marea Unire
-
Știriacum 2 săptămâni
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul
-
Știriacum o săptămână
Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, exprimarea publică a deciziei de unire a teritoriilor românești
-
Știriacum o săptămână
Samoilă Mârza, „fotograful Unirii“ din 1918: Un singur fotograf printre 100.000 de români
-
Divertismentacum 5 zile
Obiceiuri și tradiții de Moș Nicolae, în România și în lume: Care sunt legendele Moșului
-
Știriacum o săptămână
Sfinții Varvara și Sava, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri