La încoronarea din 1922, de la Alba Iulia, Regina Maria a purtat o coroană despre care s-a spus că era una dintre cele mai frumoase de acest fel din Europa secolului XX. Află de pe radiounirea.ro misterul şi povestea coroanei Reginei Maria, pe care a purtat-o prima dată la Alba Iulia.

Coroana a fost făcută din aur transilvănean în stil art-nouveau la Paris după proiectul unui român, Costin Petrescu. Principala sursă de inspiraţie a constitui-o coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, pe care o văzuse pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş. Regina Maria şi-a dorit în mod special acest lucru deoarece dorea ca să poarte o coroană care să-i confere o aură medievală. În plus, coroana nu doar că făcea trimitere la trecutul ţării, dar indica şi bogăţia şi fertilitatea pământului. Simbolurile regalităţii sunt şi ele prezente pe coroană, apărând pe doi pandantivi laterali de inspiraţie bizantină, specifici diademelor bizantine, ambele având câte un scut heraldic: pe unul este reliefată în aur stema mică a Regatului României, iar pe celălalt – stema Casei de Edinburgh (pentru a indica originea reginei Maria). De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri, reprezentând boabe de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ se afla o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei. Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi, care se regăsesc adesea şi în arta populară românească. Comanda pentru coroană a fost făcută de Parlamentul României, prin preşedintele Senatului – generalul Coandă, şi de colonelul Drosso – din partea regelui Ferdinand, pe data de 5 august 1921, în acest sens plătindu-se celebrei case de bijuterii Falize din Paris suma de 65.000 de franci, fiind terminată în luna septembrie 1922.

Coroana reginei Maria a fost fabricată din aur masiv şi conţinea, în plus, pietre semipreţioase: turcoaze (16 bucăţi), ametiste (12 buc.), opaluri (68 buc.), chrysoprazuri (32 buc.), granate (16 buc.), plus indispensabila catifea. Coroana este decorată cu motive vegetale. Cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm.

Constantin Argetoianu scria că „regina Maria s-a visat mereu Împărăteasa tuturor Românilor şi a reuşit să îşi atingă visul. În timpul Primului Război Mondial, când regele Ferdinand cocheta cu ideea cedării în faţa Germaniei, regina Maria a fost cea care a ţinut vie speranţa victoriei spunând că . După încheierea războiului, regina Maria a devenit un diplomat activ la Paris pentru a obţine recunoaşterea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu România”, afirmă profesorul de istorie Ion Ivaşcu.

O descriere completă a coroanei Reginei Maria a fost făcută de către Ernest Oberlander-Târnoveanu, doctor în istorie, şi Diana Mandache, de asemenea doctor în istorie: “Coroană fleuronată, închisă, cu baza elipsoidală, alcătuită dintr-o bandă frontală, din care se dezvoltă opt fleuroane mari, în formă de flori de crin heraldice şi opt fleuroane mici, în formă de treflă, realizate din tablă de aur. Partea inferioară a benzii frontale este decorată, în tehnica (tehnică de decorare a pieselor din metal prin ciocănire – motivele decorative reprezentate fiind gravate în adâncime, n.r.), cu o friză alcătuită din boabe de grâu dispuse oblic, grupate două câte două, mărginită de o triplă bordură, iar restul câmpului este acoperit de o friză din frunze de acant şi vrejuri stilizate, împletite, presărată cu monturi de pietre semipreţioase, turcoaze şi chrysoprazuri, tăiate şi şlefuite în formă de caboşon.Fleuroanele mari sunt decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica şi cu monturi de pietre semipreţioase, turcoaze şi opaluri, dispuse în treflă, alternând cu turcoaze, opaluri şi ametiste sau granate, dispuse în treflă, tăiate şi şlefuite în formă de caboşon. Fleuroanele mici sunt decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica şi cu monturi de pietre semipreţioase, ametiste şi opaluri, dispuse în treflă, ametistele sunt tăiate în două trepte, de formă romboidală, iar opalurile sunt tăiate şi şlefuite în formă de caboşon. (…) Placa din partea dreaptă (poziţie heraldică), decorată cu motive geometrice, realizate în tehnica , este timbrată de un scut cu reprezentarea stemei mici a Regatului României (modelul de după 1919, ulterior, consfinţit prin constituţia din 1923), realizată prin gravare. Ecusonul este sudat de placă. Placa heraldică din stânga este timbrată de un scut cu blazonul personal al Mariei, în calitatea sa de principesă de Edinburgh, principesă a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei, principesă de Saxa-Cobourg-Gotha şi ducesă de Saxonia, titlurile pe care le-a avut până în 1893, până la căsătoria ei cu Ferdinand, principele moştenitor al României. Şi această emblemă heraldică este realizată tot prin tehnica gravurii. Cele două discuri ale pandanţilor temporali continuă cu câte trei lanţuri, două scurte şi unul, cel central, lung, alcătuite din verigi în forma boabelor de grâu, prinse cu mici anouri circulare. Baza coroanei constă dintr-o bandă de tablă, de formă elipsoidală, sudată de placa frontală, pe care se află gravată o inscripţie, cu litere unciale, în limba franceză: LES FRERES FALIZE //ORFEVRES// ANCIENS JOAILLIERS//DE LA COURONNE. Coroana are o căptuşeală din catifea de culoare vişinie, având o bordură de piele şi şase capse”.

Citeşte şi Regina Maria şi legenda neştiută a parfumului ei unic de violete indiene

Regina Maria a purtat coroana în premieră la o lună după ce a fost terminată, respectiv la momentul încoronării soţului său, Ferdinand, ca rege al României. Evenimentul a avut loc pe 15 octombrie 1922 la Alba-Iulia. Alături de coroana de aur, Regina Maria a purtat la încoronare şi un colier de diamante Cartier, precum şi un safir mare ca pandantiv, bijuterii comandate de către Regele Ferdinand la celebra Casă de bijuterii Cartier. Deoarece a fost foarte mulţumită de produsul final al celor de la Casa de bijuterii Falize, regina Maria a mai comandat o copie a coroanei, expusă acum la Muzeul “Maryhill” din SUA. Faţă de varianta originală care se află la noi în ţară, exemplarul din 1923 era realizat din argint aurit – nu din aur, în loc de granat au fost montate rubine, iar calcedonitul a fost înlocuit cu peridotit. Ca un fapt divers trebuie precizat că, recent, respectiv în anul 2008, când a fost expusă la noi în ţară la Suceava, coroana reginei Maria a fost asigurată ca piesă de tezaur la valoarea de 25 milioane de euro.

În prezent, coroana reginei Maria a României poate fi admirată în sala tezaur a Muzeului Naţional de Istorie a României din Capitală.

sursa: adevarul.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE