Știri

Eroinele din perioada războiului: Ecaterina Teodoroiu și Regina Maria, femei care au schimbat România

Publicat

acum 7 luni

în

15/10/2023

Eroinele din perioada războiului: Ecaterina Teodoroiu si Regina Maria, femei care au schimbat România

Fie că au fost eroine de război, activiste, sau pur și simplu au făcut performanță în domenii rezervate până atunci doar bărbaților, figurile feminine au schimbat sisteme, au doborât bariere, au revoluționat domenii și au dus numele României mai departe.

Cu siguranță, una dintre cele mai apreciate prezențe feminine ale României este Regina Maria, o personalitate cu un spirit luptător, înnobilat de bunătate și diplomație.

Pentru Regina Maria, intrarea României în Primul Război Mondial alături de Antanta a reprezentat momentul care i-a arătat că venise timpul ca România să lupte pentru îndeplinirea idealului realizării statului național. Conştientă de menirea sa în acele împrejurări grele pentru ţară, nu a ezitat să-şi pună în pericol viaţa pe front, prin spitale, la căpătâiul soldaţilor răniți sau bolnavi de holeră și tifos. Curajul nedezmințit și tăria sa morală au transformat-o într-un simbol al luptei românilor în acele vremuri de restriște. Prezența sa pe front în mai toate momentele cruciale, încercând să aline suferințele și să ridice moralul soldaților răniți, ocupă un loc special în memoria Armatei Române. Această legătură cu soldații și ofițerii armatei i-a atras supranumele de „Regina Soldat” sau „Mama Răniților”. Încă din primele clipe ale războiului, Regina Maria s-a înscris în rândurile armatei pentru a-i ajuta pe militari. A dedicat cu generozitate timp şi energie bolnavilor și soldaților răniți pe front. Prin activitatea sa medicală pe frontul războiului a coordonat colaborarea cu Crucea Roșie, a organizat spitalele militare de campanie care preluau răniții de pe front și a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanță care i-a și purtat numele. Fotografiile din acea vreme o infățișează pe regină în uniformă de infirmieră, mergând prin unitățile sanitare militare, prin tranșee, și chiar prin apropierea liniilor inamice.

Originară din Anglia, Prințesa de Edinburgh ajunge la 17 ani pe meleagurile țării noastre, urmând să devină soția lui Ferdinand I și, ulterior, regină. Încă din primii ani petrecuți aici, Maria începe să descopere tot mai mult țara adoptivă. Se îndrăgostește de cultură și oameni, pentru care va lupta la nivel politic. Va negocia cu miniștri și diplomați, va scrie articole despre România, va pleda pentru cauza țării și o va promova dincolo de granițe. „Fiecare țară are nevoie de o față. Deci când vă adunați cu toții pentru deliberări, vreau ca România să aibă o față. Sunt aici să fiu acea față, să fac România ceva mai personal decât statistici și hărți.” – Regina Maria, aflată într-o vizită diplomatică în Statele Unite. În timpul Primul Război Mondial, Regina Maria rămâne aproape de oameni și de nevoile lor. Acordă îngrijiri soldaților răniți, îi ajută pe bolnavii de tifos și holeră. Între timp, se ocupă și de dezvoltarea sistemului de sănătate. În acest sens, coordonează colaborarea cu Crucea Roșie, organizează spitale de campanie și strânge fonduri pentru serviciul de ambulanță.

Ecaterina Teodoroiu

Figură emblematică pentru poporul român, „eroina de la Târgu Jiu” rămâne un simbol al patriotismului și dedicării. Realizează jertfa supremă, murind pe frontul de luptă în timpul Primului Război Mondial. În timpul liceului, se înscrie în asociația de cercetași Cohorta „Pastorul Bucur” și ia prima dată contact cu viața militară, urmând ca, după începerea războiului, să acorde îngrijiri soldaților răniți. Momentul de cumpănă îl reprezintă moartea fratelui său. Este clipa în care Ecaterina își dă seama de adevăratele implicații ale războiului și, mânată de patriotism, se înrolează în armată. Se confruntă, pentru început, cu reticență sistemului care îi consideră potriviți pentru luptă doar pe bărbați. Cu un curaj nebănuit, eroina rezistă multiplelor confruntări cu trupele inamice. Reușește să evadeze din prizonieratul german și devine sublocotenent, sfârșind, însă tragic, în vara lui 1917.

Ecaterina Teodoroiu a intrat și în atenția Casei Regale și însăși Regina Maria a avut câteva întrevederi cu ea, vizitând-o în perioada în care a fost internată la spitalul Regele Ferdinand din Iași. Primea din partea reginei patru sute de lei pe lună și potrivit mărturiilor vremii, banii erau folosiți pentru îmbunătățirea traiului colegilor de luptă. Tot regina Maria îi conferă gradul de sublocotenent onorific. Ecaterina Teodoroiu e poate cel mai cunoscut erou de război al țării noastre, a căpătat statutul de eroină a României Mari.

Sursa:reginamaria.org, cluj.com, vice.com

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 9 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 13 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 14 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro