La 28 iulie 1914 începea Primul Război Mondial între Antanta (Franța, Marea Britanie și Rusia) și Puterile Centrale (Imperiile German și Austro-Ungar) – ambelor forțe combatante adaugandu-li-se ulterior și alte țări.

Nimeni nu se aștepta ca doar peste câteva luni, în decembrie 1914, să se producă un fenomen uluitor: aproximativ 100.000 de militari din mai multe puncte ale frontului de vest (în special din Franța și Germania) au sărbătorit Crăciunul 1914 nu numai prin încetarea focului, ci și prin atitudini tipice unei fraternizări temporare.

Practic, s-au realizat incredibile mini-armistiții cu atitudini prietenești între francezi, britanici și nemți.

Soldații cântau colinde: Poveștile despre sărbătorirea Crăciunului între combatanții din tranșee inamice (în special trupele de infanterie de ambele părți) au sosit în presă prin relatările unor militari demni de încredere. Cei de acasă, din toată Europa, au aflat că în Ajunul Crăciunului 1914 bateriile de artilerie au tăcut simultan (fără nici o înțelegere între comandanți) și toți ostașii de pe câmpul de luptă au înțeles să respecte solemnitatea marii sărbători creștine. Ba mai mult, se relatează că soldați dim ambele tabere s-au îndreptat spre zonă neutră a frontului pentru a se felicita. Totodată, martori oculari spun că nemți, englezi și francezi au făcut schimb de daruri: conserve alimentare, alcool, tutun. Un dar mai aparte erau, în acele condiții, butonii de la tunici și mantale (care aveau inscripții specifice). Se spune că un locotenent german, care nu-și abandonase arma, a fost tuns de către un subofițer francez, care apoi a primit în dar o sticlă cu schnaps. Și pe frontul de est au avut loc întâlniri între austrieci și ruși în zona neutră.

Ulterior, soldații s-au întâlnit în “teritoriul nimănui” și au cântat împreună, lângă focul aprins în butoaie și încălzindu-se și cu rachiu. Cronicile spun că nu au lipsit nici partide de fotbal. Ofițerii superiori au fost împotriva acestor mini-armistiții, temându-se pentru moralul trupelor. Dar ceea ce s-a întâmplat pe frontul de vest la Crăciunul 1914 a fost un eveniment unic. Soldații au încercat să repete fraternizarea de Paști în 1915, dar aceasta s-a petrecut în foarte puține locații. Crăciunul din 1915 a stat sub semnul ordinelor superioare de a respecta starea de război și mini-armistițiile au fost limitate și de mică amploare. Cât despre Crăciunul 1916, fraternizarile nu s-au mai produs deloc. Folosirea gazelor toxice de către ambele tabere a spulberat tendințele de apropiere prietenească a soldaților inamici.

Miracolul din pădure: O întâmplare emoționantă s-a petrecut în pădurea Hurtgen din Germania, în 1944. Elisabet Vincken și fiul ei Fritz plecaseră din Aachen (casă distrusă de bombe) și găsiseră o cabană în acea pădure. Pentru Crăciun păstraseră șase cartofi și un cocoș. Dar în seara de Ajun au ajuns acolo trei soldați americani rătăciți, unul grav rănit. Femeia i-a primit, iar peste puțin timp au apărut și trei germani. Elisabet i-a obligat pe toți să lase armele la ușă în seară Crăciunului, iar ei au respectat condițiile puse de gazdă. Ba chiar un neamț doctor l-a ajutat pe rănitul american. Toți au mâncat din cocoșul gătit de curajoasa nemțoaică și “delicatese” din ranițele soldaților. Au cântat colinde, iar a două zi ambele “tabere” au plecat pe drumuri diferite. După război, familia Vincken s-a stabilit în SUA, iar Elisabet a murit în 2002.

Articol relatat de istoriepescurt.ro, Sursa:.expunere.com

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE