Postul Sfinților Petru și Pavel este rânduit de Biserica Ortodoxă în cinstea Apostolilor Petru și Pavel și are o durată de 7 zile, începând cu data de 22 iunie

Acest post se mai numea în trecut Postul Cincizecimii, iar asta datorită darurilor pe care Sfântul Duh le-a făcut Sfinților Apostoli. Obiceiuri principale în Postul Sfinților Petru și Pavel.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor. Anul acesta, din cele 7 zile de post, 4 vor fi cu dezlegare la pește. Va fi dezlegare la pește în zilele de: 22 iunie – pentru sărbătoarea „Sf. Grigorie Dascălul’, 24 iunie – pentru „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul’ și 26-27 iunie, fiind zile de sâmbătă și duminică.

29 iunie, data la care se sărbătoreşte an de an în calendarul creştin ortodox ziua Sfinţilor Petru şi Pavel sau Sânpetru de Vară, consemnează în calendarul popular agricol românesc începerea celei de-a două părţi a anului.

Vezi pe radiounirea.ro ce legende și superstiții sunt legate de Sânpetrul de Vară şi mai ales ce trebuie să facă astăzi pistruiații.

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti.

Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură. Se spune că el are puterea de a arunca grindina peste pământ, pe care o mărunțește întâi, ca să nu distrugă recoltele. Bătrânii spuneau că tunetele sunt semnul că Sfântul a pus grindina la fier, iar când acesta pocnește din bici sar scântei care pe pământ se transformă în licurici ce-i călăuzesc pe oamenii rătăciți în păduri. Legenda a apărut datorită faptului că licuricii apar în această perioadă.

Conform calendarului popular românesc, cucul şi privighetoarea nu mai cântă, începând cu 29 iunie. Se spune, din vechime, că această pasăre a fost năşită de Sfântul Petru, însă nu şi-a respectat Tatăl dumnezeiesc, aşa că, într-o bună zi, i-a furat acestuia caii. De câte ori zărește licuricii, trimişii pe pământ ai naşului său, cucul de ascunde.

Pentru a nu li se înmulţi petele de pe faţă, oamenii pistruiați se spală cu apă pe faţă în această zi, încă de când cântă cocoșii.

Se spune că astăzi nu se bat merele, ca nu cumva Dumnezeu să dea peste ogoare cu piatra la fel de mare ca şi aceste fructe. Este păcat, de fapt, să mănânci mere înainte de ziua Sfântului Petru. Astăzi, de Moșii de Sf. Petru, merele se dau însă de pomană, împreună cu alte fructe de sezon și cu obiecte de îmbrăcăminte.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.
Prin tradiţie, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere ; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare’ la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

sursa: telegrama.ro și crestinortodox.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE