Rămâi conectat

Știri

De unde vine numele judeţului în care locuieşti

Publicat

în

Fiecare localitate şi judeţ al României are o poveste care începe, în primul rând, de la numele lor. Află de pe radiounirea.ro ce semnifică denumirea judeţului în care v-aţi născut sau locuiţi.

În cazul judeţului Alba denumirea vine de la culoarea albă a zidurilor cetăţii medievale din actualul oraş Alba Iulia, clădite din piatră.

Județul ALBA – din latină „albus” însemnând”alb”.  În timpul stăpânirii romane au fost întemeiate, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, așezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum(Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) și colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roșia Montană) și Brucla (Aiud). Așadar, în cazul judeţului Alba denumirea vine de la culoarea albă a zidurilor cetăţii medievale din actualul oraş Alba Iulia, clădite din piatră.

Orașul Alba Iulia – După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar întemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe).
Numele judeţului Arad vine de la Orod, un cavaler al Regelui Ungariei Ştefan I care a condus şi a câştigat multe bătălii, în secolul XI, în jurul anului 1080, şi care a avut un rol important în cucerirea Transilvaniei, proces ce a avut loc între secolele XI – XIII. Ulterior, denumirea zonei, pe atunci comitat, s-a transformat în “Arad”. Actualul Arad este menţionat şi în „Cronica pictată de la Viena”, din 1331.
Denumirea judeţului Argeş vine de la râul Argeş, căruia dacii îi spuneau Argessos, care cel mai probabil însemna „strălucitor”
Bacăul cu reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume are o etimologie incertă. Denumirea poate proveni de la un conducător local numit Bako, de la boabele de strugure denumite bacă sau chiar de la zeul Bachus.
Şi Bihorul are o etimologie incertă. Numele poate proveni din sârbeşte – vihor (volbură), dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele cetăţii „Biharea” (bi însemnând doi şi harati – a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni.
Judeţul Bistriţa – Năsăud are denumirea slavonă a râului şi oraşului Bistriţa, care înseamă apă repede, precum şi a oraşului Năsăud, după cuvântul german Nussdorf (Satul nucilor).
Judeţul Botoşani îşi trage denumirea de la oraşul cu acelaşi nume care, potrivit Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Grigore Ureche, a fost prădat şi ars de tătari la 1439. Potrivit cercetărilor istorice, numele oraşului vine de la un boier local pe nume Botaş.
Judeţul Braşov, fost Ţara Bârsei, nu are o etimologie unanim recuoscută. Sugestiile includ:
– provine de la brad – cuvântul Brad este considerat de origine dacică de Haşdeu, I.I. Russu şi Olteanu.
– o denumire slavă
– denumire peceneagă, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulţi specialişti cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare şi mai învolburat atunci (bara šu = „apă cenuşie”). Teoria peceneagă este întărită şi de faptul că principale hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (maghiară şi germană), Tömös (maghiară şi germană)
Denumirea judeţului Brăila are probabil origine indo-europeană – ”bhreg”, însemnând pisc vertical – sau dacică – ”braiglia”, însemnând ”negustorie de vite”.
Bucureşti – de la ciobanului Bucur care, dorind să-şi apere stâna de otomani, şi-a clădit pe malul Dâmboviţei o cetate şi o biserică. Câteva sute de ani mai târziu, datorită creşterii economice şi demografice a populaţiei din acea vreme, a devenit cetatea de scaun a domitorului Ţării Româneşti.
Originea cuvântului Buzău provine probabil de la „buză”, cuvânt tracic, după părerea lui Vasile Pârvan.
Caraş-Severin vine de la de la râul Caraş (de la cuvântul sârbo-croat Kraš – zonă calcaroasă)
Etimologia judeţului Călăraşi provine de la din cuvântul călăraş – corp militar auxiliar în evul mediu, în Ţara Românească.
Cluj vine de la latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de coloniştii germani (Klausenburg).
Constanţa – de la oraşul Constanţa (care a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare).
Covasna este un cuvânt de origine indo europeană şi provine de la „kavoSNa” (călduţ, uşor cald) ce probabil se referea la izvoarele termale din zonă.
Denumirea judeţului Dâmboviţa vine posibil după râul Dâmboviţa, format din cuvântul dâmb + sufix -iţa, dar particula -ov ar putea arăta o origine slavonă.

Citește și Cum arată România în 2015. Topul judeţelor cu cele mai mari salarii

Dolj vine de la slavicul dolu (vale) şi râul „Jiu” („Jiul de vale”)
Denumirea judeţului Galaţi vine probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiţia. O altă variantă ar fi din limba cumană gala(t) preluat din arăbescul kalhat (fortăreaţă)
Giurgiu – de la oraşul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre şi numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul oraşului lor natal.
Judeţul Gorj vine de la slavicul gora (munte) şi râul „Jiu” („Jiul de munte”)
În ceea ce priveşte judeţul Harghita, posibil din har („deal” sau „munte” în limbile semitice şi turcice).
Hunedoara provine de la oraşul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad şi vára – cetate (cetatea lui Hunyad).
Judeţul Ialomiţa a primit numele după râul Ialomiţa, denumire de origine slavonă ialov („pustiu”).
Iaşi – posibil de la populaţia sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, “yash” înseamnă “faimă”).
Ilfov – denumire de origine slavonă.
În cazul judeţului Maramureş denumirea este probabil compusă din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) şi Mureş.
Mehedinţi – din maghiară méhed, prisacă, stupină. Este motivul pentru care vechea stemă a judeţului avea reprezentate mai multe albine.
Denumirea judeţului Mureş provine de la râul cu acelaşi nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris
Neamţ – după oraşul Piatra Neamţ (“neamţ” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificaţie în zonă).
Olt – după râul cu acelaşi nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus.
Prahova – după râul cu acelaşi nume, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă).
Satu Mare – de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniştilor germani aduşi de regina Gisella în sec. al XI-lea.
Sălaj – probabil din latinescul “silva” (pădure).
Sibiu – de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium).
Suceava – probabil de râul cu acelaşi nume, a cărui denumire vine de la arbuştii de soc.
Teleorman – denumire de origine cumană (“deliorman” – “pădure nebună”).
Timiş – după râul Timiş, denumit Tibisis de romani.
Tulcea – denumire compusă din “tul” (etimologie necunoscută) şi turcescul “cay” (râu, apă curgătoare).
Vaslui – nume derivat din “vas” (care în cumană este posibil să fi însemnat “zonă împădurită”) şi turcescu “uj” (râu, apă curgătoare).
Vâlcea – fie din cuvântul slav “vâlk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale îngustă).
Vrancea – foarte probabil de la “frânc” care, în româna veche, însemna “occidental”.
Sursa: descopera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

66 de ani de la nașterea Parlamentului European

Publicat

în

Parlamentul European, 66 de ani de la naștere

Prima reuniune a Adunării parlamentare europene, precursoare a Parlamentului European de astăzi, aavea loc la Strasbourg (Franța) în 19 martie 1958, Robert Schuman fiind ales președinte.

Adunarea parlamentară europeană înlocuia Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și și-a schimbat denumirea în Parlamentul European pe data de 30 martie 1962.

Parlamentul European (abreviat Europarl sau PE) este o instituție legislativă a Uniunii Europene (UE) aleasă prin scrutin direct odată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeană, exercită puterea legislativă a UE.

Deși Parlamentul European are puterea legislativă pe care Consiliul și Comisia nu o posedă, acesta nu are controlul formal asupra inițiativei legislative, cum de altfel majoritatea parlamentelor naționale al membrilor Uniunii o au.

sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

18 martie 1906: Primul zbor autopropulsat, realizat de Traian Vuia: A pus România pe harta aviaţiei mondiale

Publicat

în

Pe 18 martie 1906, la Paris, Traian Vuia face primul zbor din Europa al unui aparat mai greu ca aerul ce se ridică prin tracţiune proprie, punând astfel România pe harta aviaţiei mondiale.

Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Deși avea o minte strălucită, Traian Vuia a urmat decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, din cauza lipsei banilor, dar acest lucru nu l-a făcut să renunțe la visul său, cel care i-a adus întâietate în domeniul aviației.

După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi lucrează în mai multe birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu a avut bani nici pentru constucţia primului său aparat de zbor. Dar, cu toate astea, în data de 18 martie 1906, Vuia a realizat la Montesson, lângă Paris, primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul – aparat numit „Vuia I”.

Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost privit cu scepticism, iar Academiei de Ştiinţe pariziene l-a respins, cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi este decât un vis”.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria

Totuși, în 1903, inginerul român şi-a brevetat avionul-automobil conceput el. „Vuia I” era un aparat de zbor realizat dintr-un cadru de țevi din oțel (îmbinate prin manşoane), care semăna puțin cu aspectul unui liliac, iar aripile din pânză, bombate, erau repliabile ca o umbrelă. Motorul avea de 20 CP, iar trenul de decolare și aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri, cu o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.

După mai multe experimente, primul zbor Vuia I a avut loc la Montesson, lânga Paris, în ziua de 18 martie 1906.

Aparatul s-a desprins de la sol, după ce mașinăria a fost accelerată 50 de metri, apoi s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat așa pe o distanță de 12 metri. Din păcate, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, avionul-automobil lovindu-se de un copac. Deşi zborul a durat doar câteva clipe, acesta a fost unul reuşit.

După acest eveniment, în ziarele din întreaga lume au apărut articole care îl aveau pe Vuia și realizarea sa în prim-plan, fiind menționat faptul că el este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare, a decolat de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, fără un „ajutor extern”.

Cu toate acestea, prioritatea primului zbor i-a fost atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a obţinut această realizare abia în octombrie, acelaşi an, la Paris. În data de 23 octombrie 1906, Santos-Dumont a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri – la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.

Însă, realitatea era alta.

Realizările din domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute sau ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei – autoritatea aeronautică care înregistra recordurile, deoarece membrii nu au putut înregistra fapta lui Vuia, întrucât nu au fost prezenți la eveniment.

Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia din martie 1906, iar acesta a constituit un document după care, ulterior, au fost recunoscute realizările lui pe plan internaţional.

Traian Vuia a fost întotdeauna un om modest, iar cuvintele sale rostite atunci când se afla în culmea celebrităţii sale, spun totul: „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”.

Sursa.historia.ro, tvr.ro, omofon.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Noi locuințe sociale în Alba Iulia: Care este valoarea proiectului

Publicat

în

În Alba Iulia, noi locuințe sociale

Un număr de 100 de apartamente urmează să fie construite de către Primăria Alba Iulia, în cartierul Gheorghe Șincai, pentru persoanele defavorizate.

Licitația de aproape 28 de milioane de lei a fost lansată în SEAP.

După finalizarea celor 5 blocuri, totalizând 100 de locuințe de 1, 2 si 3 camere, va fi rezolvată complet problema locuințelor sociale, deoarece peste 365 de persoane cu situație socială precară vor putea beneficia de o locuință nouă, construită și utilată la standarde moderne, au precizat reprezentanții primăriei.

Potrivit acestora, ofertele se pot depune în SEAP până în 23 aprilie, iar câștigătorul va avea la dispoziție 3 luni pentru proiectare și 33 de luni pentru ridicarea blocurilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba