Rămâi conectat

Știri

Ziua de sâmbătă: Care sunt obiceiurile și tradițiile pentru această zi, în credința populară

Publicat

în

Ziua de sâmbătă: Obiceiuri și tradiții pentru această zi, în credința populară

Raiul numai sâmbătă e deschis și atuncea sufletele intră. Sâmbătă dimineața, pe la răsăritul soarelui, când prind cucoșii a cânta, raiul se deschide și sufletele intră, iar iadul se închide, căci dracii nu pot suferi să audă cucoșii cântând. Iadul numai cât sâmbăta și duminica e închis.

Sâmbăta e femeie (doar uneori, bărbat). Sâmbăta e mai mare cu un ceas ca celelalte zile. Sâmbătă să nu începi niciun lucru, nici la drum să nu pornești în vreun interes, că sâmbăta e a moarte. Strai să nu-ți începi, că nu ajungi să-l porți, mori.

Dacă strănută cineva sâmbătă dimineața, nu va sfârși lucrul ce și-a propus. Ce dai în ziua ei, vezi pe ceea lume. Sâmbătă orișice dai e pomană. Pomană să faci toată sâmbăta, dar dacă n-ai făcut sâmbăta, nu-i primit. Dracii se fac din măturătura de sâmbătă, din gunoiul acela și din cenușa pe zolniță ce-o aruncă femeile sâmbăta. Cine țese sâmbătă seara, nu are noroc la vite. Sâmbătă e sfârșitul săptămânii, adică sfârșitul.

Când dai sâmbătă apă, ai de pomană. Raiul numai sâmbătă e deschis și atuncea sufletele intră. Sâmbătă dimineața, pe la răsăritul soarelui, când prind cucoșii a cânta, raiul se deschide și sufletele intră, iar iadul se închide, căci dracii nu pot suferi să audă cucoșii cântând. Iadul numai cât sâmbăta și duminica e închis. Sâmbăta nu se unge. nici se văruiește. Sâmbătă să nu zici nimănui, văzându-l îmbrăcat în straie noi: „Porți sănătos!”, că-i dorești moarte.

Sâmbătă dimineața să nu mături și să nu mănânci. Când mănânci sâmbăta nespălat, nu se apropie îngerul patruzeci de zile de tine. Semănatul cânepii trebuie să aibă loc sâmbăta.

Sâmbătă seara nu se dă nimic din casă. Apa în care se ciupăiește pruncul sâmbătă seara nu se țipă afară. Gura de cămașă de sâmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămășii nu se taie, nu se gurește și nu se urzește sâmbătă și marți, pentru că e rău de moarte. Să nu gătești hainele sâmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate.

Să nu tai sâmbătă niciun fel de animal. Sâmbătă nu e bine să semeni grâu, că se face ghiu (buruiană), care înnegrește holda. Cânepa nu se seamănă niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face. Alteori semănatul cânepii trebuie să se facă sâmbăta („sâmbăta e a cânepii”), numai rar luni și în niciun caz marți, doarece ar fi rău de viscole, ploi și furtuni.

Sâmbătă se postește pentru dușmani. Sâmbătă se face de dragoste. Fetele mari pun sara (mai ales sâmbăta) unt la cumpăna fântânei, ca să se uite lumea la ele ca la fântână. Cine are gușă, sâmbătă seara, când toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa seacă!”

Ca o fată să fie jucată de un anumit flăcău și apoi luată de el de soție, fata ia sâmbătă seara un cuțit și-l înfige, rostind niște versuri, în pământ, la un corn de casă, și crede că apoi flăcăul dorit o va juca și lua de soție.

Sâmbătă e o zi bună de farmece.

Se crede că dacă a început să ploaie sâmbătă, apoi ploaia va dura mult timp, de sâmbătă până cealaltă sâmbătă.

Sursa:romanialibera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Albaiulianca Ioana Palcău, sărbătorită la împlinirea venerabilei vârste de 104 ani

Publicat

în

Albaiulianca Ioana Palcău, sărbătorită la împlinirea venerabilei vârste de 104 ani

Albaiulianca Ioana Palcău a împlinit venerabila vârstă de 104 ani și, la fel ca în anii trecuți, a fost vizitată și felicitată de primarul Gabriel Pleșa și de la care a primit un premiu, dar și tort și flori

”Am găsit-o în mijlocul familiei, bucuroasă de oaspeți și zâmbitoare, dornică să ne spună povești, parcă desprinse din cărțile de istorie, din vremurile Primului Război Mondial.

Doamna Palcău ne-a transmis și un mesaj, la care ar fi bine să luăm aminte: ”Să ne bucurăm dimineața când deschidem ochii și vedem soarele, să-i mulțumim lui Dumnezeu și să păzim raiul pe care ni l-a dat pe pământ Dumnezeu! Vă mulțumesc că ați venit astăzi la mine. Vă iubesc pe toți!”

I-am oferit doamnei Palcău, din partea Primăriei și Consiliului Local Alba Iulia, un cadou, un tort și un buchet de flori. Ni s-au alăturat în cadrul vizitei preoții Ionuț Șoptirean și Ovidiu Popescu, precum și domnul col (rtr.) Nicolae Panduru președintele filialei Alba a A.N.C.M.R.R.

Vă doresc multă sănătate alături de familie!”, a transmis primarul Gabriel Pleșa, pe Facebook.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România

Publicat

în

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România

Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Un eveniment ce a reprezentat un moment esenţial pentru anul istoric 1918, care a culminat cu Marea Unire a tuturor românilor de la 1 decembrie. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Evenimentele premergătoare unirii

Prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice : « românismul » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și «moldovenismul» susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai «Țarului tuturor Rusiilor», de ceilalți. Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă concretizarea și biruința mișcării « româniste » din acest ținut.

În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.

Unirea

Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:

1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;

5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
12. Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare).

Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Urmări

Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roșii » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea.

În acest răstimp Basarabia a primit, conform datelor « Oficiului internațional pentru refugiați al Societății Națiunilor » întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea simpli civili (printre care meșteșugari sau mici prăvălieri evrei, credincioși pravoslavnici, simpli țărani ucraineni) care-și riscau viața trecând Nistrul înot sau pe ghiață sub gloanțele grănicerilor ruși (uneori și români). Dintre acești refugiați, socotiți indiferențiat « reacționari » sau « contra-revoluționari » de autoritățile sovietice, toți cei care se mai aflau în Basarabia în vara anului 1940, când Armata Roșie a ocupat țara, au fost deportați în Siberia.

Sursa:timpul.md


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

„Despre competiție”, o nouă activitate în cadrul proiectului Biblioterapia, astăzi, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Publicat

în

„Despre competiție” cu psihoterapeutul Cosmin Bara, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba organizează marți, 26 martie 2024, o nouă activitate în cadrul proiectului 3.30 Biblioterapia.

Activitatea va avea loc la sala de lectură a bibliotecii județene, de la ora 17:00, și se va desfășura sub forma unui atelier de psihologie și psihoterapie aplicată. Tema propusă de psihoterapeutul Cosmin Bara este „Despre competiție”.
„Competiția este o parte integrantă a vieții noastre, o forță care ne împinge să ne depășim limitele, să ne îmbunătățim și să evoluăm. Însă, în același timp, poate fi și o sursă de stres, anxietate și tensiune în viețile noastre.
Din perspectiva psihoterapeutică, competiția poate fi definită ca un proces în care indivizii se angajează într-o luptă pentru obținerea unor resurse limitate sau pentru atingerea unor obiective personale sau sociale. Această luptă poate fi manifestată în diferite contexte, cum ar fi mediul profesional, educațional, social sau personal.
Acum vă întreb: Ce sentimente vă inspiră competiția? Gândiți-vă la familie, fotbal, job la orice relație în care dumneavoastră sunteți în competiție.
Dacă vă stăruie mintea la teama de a pierde și te bucuri doar atunci când câștigi, iar această bucurie dispare în timp ce pregătești următorul eveniment atunci competiția te blochează pe o frecvență joasă.”, transmite psihoterapeutul Cosmin Bara.
Pe lângă informațiile de interes pe tema dată, bibliotecara Luiza Pop va prezenta câteva lucrări din domeniu, cărți care se află în colecția de carte de specialitate a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba și care pot fi consultate la sala de lectură sau împrumutate la domiciliu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba