Știri
Urări, sms-uri şi felicitări de „La mulţi ani” pentru cei care își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ioan Botezătorul
Creştinii prăznuiesc în fiecare an, în data de 7 ianuarie, soborul Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare considerată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin.
De ziua Sfântului Ioan Botezătorul, aproximativ 2 milioane de români își serbează onomastica. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, 1.988.021 de români, dintre care 1.442.563 de bărbaţi şi 545.458 de femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Conform datelor furnizate de structura specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea bărbaţilor se numesc Ioan (530.110), Ion (427.297), Ionuţ (311.563), Ionel (146.885), Nelu (21.961) sau Ionică (4.747).
Mesaje și urări frumoase de Sfântul Ion
Îţi doresc ca de ziua numelui tău să ţi se împlinească toate dorinţele, să fii fericit, iubit, să ai parte numai de raze de soare în viaţă şi îţi urez un sincer La Mulţi Ani!
”De ziua numelui tău, îţi doresc tot binele din lume, noroc, fericire şi sănătate şi să ţi se îndeplinească toate dorinţele pe care o să ţi le pui. La mulţi ani, Ioane!”
La mulţi ani de Sfântul Ion! Trebuie să crezi în viaţă, să înţelegi că nu trăim decât o dată, să iubeşti ca şi cum n-ai fi suferit niciodată, să cânţi de parcă nimeni nu te-ar auzi, să munceşti de parcă nimeni nu te-ar plăti, să împrăştii veselia de parcă nimeni nu ar plânge şi să trăieşti de parcă acum ar fi sfârşitul!
La mulţi ani, Ioane, să ai un an plin de reuşite şi pentru că eşti căsătorit, te rog fereşte-te de ispite!
E Sfântul Ion, au trecut sărbătorile şi am uitat de sarmale, la mulţi ani Ioan şi sper să se spargă conducta fericirii pe strada vieţii tale.
„Deşi nu ai multe clase Ioane, tu ai a vieţii scoală, iar cine nu te ştie pe tine, e clar, nu are cultură generală!”
”Draga Ioane, sper că mesajul meu călduros să ajungă, deşi afară este un ger de crapă pietrele.
Îţi urez tot binele din lume şi tot ce a fost rău să ştergem cu buretele.”
”E 7 ianuarie şi nu este o iarnă prea grea, dar totuşi o să stau în casa Ioane şi o sa beau în cinstea ta!”
”Felicitări, dragul meu Ion, cu ocazia aceastei zile. Îți urez să fii mereu sănătos și plin de voie bună. La mulți ani!”
”Hai noroc şi voie bună, să petrecem împreună, c-astăzi este o zi mare, şi-i motiv de sărbătoare. La mulţi ani!” ”La mulţi ani, să ai o sănătate beton, să ai o zi bună şi să n-ai noroc de ghinion!”
”La mulți ani dragă Ioane și mult noroc în viața ta și să ai atâta fericire câtă plictiseală au babele de pe strada ta” ”La mulți ani, plini de fericire și împliniri! Să te pupe norocul și să ai numai zâmbete și soare în calea ta!”
Îţi urez La mulţi ani, pentru că porţi acest nume şi fie ca Sfântul Ion pe care îl reprezinţi, să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiască fericirea dorită şi liniştea interioară.
Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să te însoţească pretutindeni. Îţi doresc o zi de Sfântul Ion cât mai frumoasă!
E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. La Mulţi Ani, Ioane!
”Un gând bun și-o sărutare, Azi, la ceas de aniversare, Sfântul Ioan să te-ocrotească, Visele să ți se-mplinească! La mulți ani!” ”Realizări și bucurie, Dragoste mereu să fie, Sfântul tău să te-ocrotească, Visele să-ți împlinească. Să-ți dea Domnul sănătate, Judecata înțeleaptă, Viață lungă pamantească, Ce dorești să se-mplinească!” ”Să ne trăiești dragă Ioana/Ioana, În aur viața să îți scrie epopeea, Povestea fericirii și-a iubirii, A-mbelsugării, sănătății și-mplinirii. La mulți ani!”
Un ocean de sănătate, Un munte de noroc, Un camion cu bani, Si un sincer: La mulţi ani, Ioane!
Azi, de ziua numelui, iţi urez şi eu să fii iubit(a) şi să ai parte de tot ce îţi doreşti. La mulţi ani!
O viaţă cât mai lungă şi frumoasa şi să n-ai soarta lu’ Ceauşescu’ deşi te cheamă Ion, ca pe Iliescu
La mulţi ani dragă Ioane şi mult noroc în viaţa ta şi să ai atâta fericire câtă plictiseală au babele de pe strada ta.
Ti-as ura împlinirea tuturor dorinţelor, dar mi-e teama că dacă se adevereşte, la anul nu o să mai am ce să-ţi doresc.
E 7 ianuarie şi nu este o iarnă prea grea, dar totuşi o să stau în casa Ioane şi o sa beau în cinstea ta!
Hai noroc şi voie buna, să petrecem împreuna, c-astăzi este o zi mare, şi-i motiv de sărbătoare. La mulţi ani!
La mulţi ani, să ai o sănătate beton, să ai o zi bună şi să n-ai noroc de ghinion!
Sănătate, frumuseţe, vise, adevăr, încredere, iubire. De aceste lucruri să ai parte de ziua ta şi în zilele ce vor urma! La Mulţi Ani de Sfântul Ioan!
Fie ca darul iubirii, al fericirii, al împlinirii să fie ale tale începând de astăzi, de ziua ta! La mulţi ani, Ioana!
Fie ca aceasta zi de Sfântul Ioan să te duca pe culmi şi mai înalte de succes şi prosperitate. Să ai o zi frumoasa! La mulţi ani!
De ziua numelui tău, îţi doresc tot binele din lume, noroc, fericire şi sănătate, de toate să ai parte! La mulţi ani, Ioane!
Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Sa ai în viaţa numai flori, Noroc şi bucurie! La mulţi ani de Sfântul Ioan!
Înlătura tot ce e rău, lasă-l pe Sfântul Ioan să deschidă un capitol fericit din viaţa ta! La mulţi ani cu sănătate, Ioane!
Sa aveţi parte de un an minunat, de zile frumoase si fericire cât cuprinde. La mulţi ani tuturor Ionilor şi Ioanelor!
La mulţi ani, plini de fericire şi de împliniri! Să te pupe norocul şi să ai numai zâmbete şi soare în calea ta!
Mă bucur că exişti în viaţa mea şi mă bucur ca Sfântul Ion, al cărui nume îl porţi, mi te-a dăruit pentru a mă bucura de prietenia ta sincera şi necondiţionată.
Ne gândim cu toţii la tine şi pentru ca astăzi este o zi specială îţi uram un sincer „La mulţi ani”!
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
Știri
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos
De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.
În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .
Lunea mare = Pildele pentru ucenici
Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.
Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor
Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 19 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază