Rămâi conectat

Știri

Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate

Publicat

în

Cei mai pretențioși dintre noi aleg să plece în vacanță atunci când toată lumea se întoarce. Astfel, șoșelele vor fi mai libere, stațiunile mai puțin aglomerate și te poți bucura în liniște de natură

Află care sunt cele zece locuri din România pe care le poți vizita toamna.

Toamna poți vizita aceste zece locuri din România care sunt absolut magnifice

În România există câteva locuri care capătă un farmec aparte când vine toamna. Asta datorită pădurilor de care sunt înconjurate și care se colorează în nuanțe aprinse după mijlocul lunii septembrie.

1. Cetatea Poenari

Toamna este fără doar și poate anotimpul excelent pentru a vizita cetatea Poenari. Situată în vârful muntelui Căpățânii, la o altitudine de 850 de metri, vechea cetate adăpostește legende, povești războinice din vremuri medievale și o încăpățânare istorică de a rezista secolelor de abandon. Ridicată cel mai probabil în anii sfârșitului de secol 13 și începutul de veac 14, cetatea este fortificată și extinsă în timpul domniilor lui Vlad Țepeș, cel care a folosit-o cu scop defensiv în bătălia cu turcii, câștigată în 1462. De numele domnitorului se leagă și o poveste cu un final mai puțin fericit pentru boierii locali care ar fi fost pedepsiți să lucreze la refacerea ei sau, după alte surse, trași în țeapă chiar în cetate.

2.Sărata Monteoru

Cu un nume de poveste, Sărata Monteoru a revenit la viață după decenii de uitare. Mica stațiune balneoclimaterică din Buzău oferă astăzi o alternativă mult așteptată sfârșiturilor de săptămână tomnatice din stațiunile prea zgomotoase de pe Valea Prahovei. Situată între dealurile verzi ale Istriţei, în extremitatea sud-estică a Carpaților de Curbură, Sărata Monteoru își așteaptă cu nostalgie vizitatorii. Pe lângă izvoarele minerale sărate atât de populare vara, stațiunea îmbie toamna cu plimbări lungi prin pădurile de tei, cu descoperirile arheologice din vremea epocii de bronz de pe dealul Cetățuia sau cu prima și singură mină de petrol din Europa.

3. Orașul Sibiu

Romantic, fotogenic și mereu primitor, Sibiul poate fi oricând o excelentă alegere pentru petrecerea unui weekend. Pe lângă deja clasicele sale atracții istorice, Sibiul tentează cu minunatul său Muzeu al Civilizației Populare Tradiționale ASTRA în aer liber din Dumbrava Sibiului unde toamna este prin excelenţă cel mai bun decor pentru sutele de exponate răsfirate în jurul unui lac numai bun de plimbat cu barcă.

4. Dobrogea

Aglomerată și mediatizată pe timp de vară, Marea Neagră se destăinuie cunoscătorilor și adevăraților iubitori de mare la început de toamnă când staţiunile se golesc, plajele se curăţă, iar valurile iau locul zgomotelor tipice din plin sezon estival. Vă provocăm să o descoperiți toamna, începând din capătul său nordic, unde ruinele cetăților antice străjuiesc marea de la înălțime, până la granița de sud, căci Marea Neagră arată altfel și se simte altfel toamna.

5. Parcul Național Cheile Nerei Beușnița

Sălbatic și mai degrabă izolat, Parcul Național Cheile Nerei-Beuşniţa reprezintă unul dintre cele mai frumoase locuri protejate din România. Situat într-un Banat multicultural și atât de diferit de restul țării, parcul se întinde pe mai mult de 36 de mii de hectare. Dincolo de flora și fauna sa bogată, atracțiile parcului includ cascada Bigăr, cheile calcaroase ale Nerei și lacuri numai bune de pozat: Ochiului Beiului și Lacul Dracului.

6. Valea Hârtibaciului

Dealuri, văi nesfârşite, munţi la orizont – pe Valea Hârtibaciului toamna aduce magia pe care oricine o cere de la natură. Împrăştiate de-a lungul râului Hârtibaciu, fermecătoare sate săseşti cu bătrânele lor biserici fortificate sunt mângâiate blajin de toamnă, iar apusurile de soare devin un spectacol ce încheie fiecare zi. Pe Valea Hârtibaciului, oamenii încearcă să-şi păstreze tradiţiile iar bucătăria este delicioasă – nimeni nu ar putea uita savoarea prăjiturii săseşti, lichiu sau hencles, sau gustul proaspăt al unui mic dejun cu ingrediente doar din grădina casei.

7. Casa de piatră

Nu ştim dacă oamenii din acest cătun al Apusenilor mai au timp şi dispoziţie să se bucure de frumuseţea toamnei ce se arată pe acolo, însă o vorba veche zice așa: o dată în viaţă trebuie să vedeţi toamna la Casa de Piatră. Nu e chiar greu de ajuns în acest cătun din Parcul Natural Apuseni – deşi de la Gârda de Sus sunt câţiva kilometri buni de drum forestier. Greu este mai degrabă când trebuie să pleci din acest sat liniştit unde te bucuri de o natură sălbatică şi poţi explora peşteri, chei, trasee pitoreşti.

8. Lepșa

Dacă vrei să te îndrăgosteşti de un loc, mergi toamna la Lepșa. Acest pitoresc şi calm sătuc este şi punct de acces în Parcul Natural Putna-Vrancea. Aşezarea de lângă munte se află în Vrancea, renumită pentru podgoriile ei, iar toamna se strâng viile şi curge vinul. Potrivit tradiţiei, în Vrancea nimeni niciodată (iar toamna cu siguranţă) nu bea lapte. Excepţie posibilă, bebeluşii.

9. Săcărâmb

Nu este neapărat o destinaţie turistică aşa cum ştim noi că trebuie să arate acestea, deşi are tot ce-i trebuie pentru a ajunge una. Se află la zece kilometri de Deva, se urcă pe un drum aproape pustiu şi la capăt este Săcărâmb, o aşezare izolată, înconjurată de munţi şi păduri. Pe aici sunt uliţe în pantă, mărginite de garduri din piatră, o atmosferă de altă lume. Pentru panoramă, cel mai bun loc este platoul de lângă ruinele bisericii lovite de trăsnet, fosta biserică greco-catolică. Săcărâmb are poveştile lui vechi, devenind, în secolele trecute, în urma descoperirii pietrei ce strălucea (se spune că numele vine de la îndemnul să cărăm, pe care oamenii şi-l spuneau unii altora atunci când au dat de aur), loc preferat de europeni porniţi în aventura căutării aurului. În secolul al XVII-lea aici s-a deschis prima mină şi s-au extras tone de aur şi alte metale preţioase. Minele s-au închis, dar toamna continuă să vină an de an la Săcărâmb iar o întâlnire cu ea aici este cât se poate de specială.

10. Maramureș

Sunt atâtea locuri în Maramureş unde anotimpul arată incredibil. Baia Mare este orăşelul acela cu un centru istoric unde mulţi s-ar simţi bine să petreacă o dimineaţă însorită de toamnă la una din terase, savurând o cafea. Din Mogoşa, cu telescaunul, sau pe jos, o drumeţie în miez de toamnă este o ocazie de a surprinde panorame spectaculoase cu munţii Gutâi. Dacă urci sau cobori cu telescaunul, vei fi tratat cu o imagine de sus cu lacul Bodi înconjurat de păduri aprinse de spiritul toamnei. Chiar şi Cimitirul Vesel de la Săpânţa capătă o altă lumină şi face ca vizita aici să fie complet diferită de cea din timp de vară.

Sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

în

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.  Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

în

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Reducere a impozitelor locale pentru donatori de sânge: Alba Iulia, gata să aplice măsura

Publicat

în

Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge

Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.

Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba