Sinagoga Mareh Yezekiel din Alba Iulia a fost ridicata in anul 1822 in timpul Sef Rabinului Transilvaniei, Ezekiel Paneth (1783-1845), si este una dintre cele mai vechi si frumoase din tara. Clasata ca monument istoric, a fost construita in stil neobaroc pe o suprafata de 393 mp, fiind prima sinagoga realizata din zidarie pe teritoriul Transilvaniei.
În anul 1822, în vremea rabinului Menahem Mendel Josef, cu permisiunea episopului catolic al Transilvaniei Ignatius Negyes începe edificarea sinagogii care astfel se găsește în orașul de jos pe strada Tudor Vladimirescu Nr. 2. Construcția sinagogii Mareh Yezekiel s-a finalizat în 1840 și este prima sinagogă de zid din Transilvania.
Ea se compune dintr-o sală mare de adunare (Heikal) în mijlocul căreia se află estrada (Bima) predicatorului din cărțile sfinte, vestibulul (Ulam) deasupra căruia se află tribuna rezervată femeilor iar la est altarul (Aron Kodes) sau chivotul cu sulurile Torei. Sinagoga mai păstrează încăperea folosită altă dată ca închisoare, rezultat al exercitării atribuțiilor judecătorești.
Cele doua comunitati evreiesti (sefarda si askenaza) dispuneau initial de sinagogi realizate din lemn. Sinagoga actuala a fost martora evenimentelor istorice din ultimele doua veacuri si, ca marturie a framantarilor din trecut, deasupra unei ferestre, zidaria fatadei poarta incastrate trei ghiulele din metal. Putini localnici cunosc faptul ca acestea s-au pastrat din timpul Revolutiei de la 1848.
In trecut, comunitatea evreiasca din Alba Iulia a fost cea mai numeroasa din Transilvania, iar in perioada anilor 1653 si 1848, Alba Iulia a fost singurul oras in care asezarea acestora era permisa legal. De altfel, orasul poarta amprenta existentei comunitatii evreiesti, primele intreprinderi din oras fiind construite de aceasta la finele secolului al XIX-lea.
Comunitatea s-a bucurat de prosperitate, realitate evidenta si in cimitirul evreiesc, mai ales din aspectul arhitectonic monumental al cavourilor, nespecifice evreilor, care obisnuiesc sa isi inmormanteze persoanele decedate in morminte funerare simple sapate in pamant. Si tot o particularitate inedita este legata de interiorul acestor cavouri, prin prezenta unor tablouri ce infatiseaza generatiile persoanelor inmormantate, precum si a coroanelor de flori depuse pe morminte, nespecifice ritualurilor de inmormantare la evrei.
Cimitirul evreiesc dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, fiind poate cel mai vechi din Transilvania. In prezent, municipalitatea desfasoara proiectul unei campanii de strangere de fonduri pentru reabilitarea acestuia. Pentru mai multe detalii legate de aceasta, precum si pentru link-ul campaniei, persoanele interesate pot consulta informatiile din articolul Campanie de crowdfunding pentru reabilitarea cimitirului evreiesc din Alba Iulia.
Sinagoga se afla in zona centrala a municipiului, pe strada Tudor Vladimirescu nr. 2, in apropierea intersectiei cu strada Calea Motilor.
Cele trei „mingi” metalice de pe fațada Sinagogii sunt trei ghiulele rămase în zid încă din vremea Revoluției de la 1848-1849. După aproape un secol, în 1938, Sinagoga a fost puternic zdruncinată de un atentat cu bombă. Au fost afectate atunci un perete și mobilierul, din fericire nu au fost și pierderi de vieți. Autorii atentatului nu au fost descoperiți, unele zvonuri îndreptându-se spre legionarii români, altele indicând făptași maghiari. O plăcuță de pe peretele de răsărit al navei centrale amintește de episodul din 1938. La intrarea în Sinagogă există o încăpere folosită altădată ca închisoare, probabil, pentru cei care comiteau delicte religioase. Tot aici poate fi văzută și chiuveta folosită pentru ritualul religios al spălării mâinilor. Clădirea are o singură navă, o sală mare de adunare, în mijlocul căreia se află bima, podiumul de pe care se citea Tora, cartea sfântă de căptâi a evreilor. Pe peretele de răsărit se află aron kodeș, dulapul în care sunt ținute sulurile Torei. Femeile aveau acces în Sinagogă doar la etaj, printr-o intrare separată, în așa numita „Sala femeilor”. Scăderea numărului de evrei din Alba Iulia face ca minianul, cvorumul de rugăciune, cu zece bărbați evrei care cunosc ritualul, să nu fie asigurat. Este motivul pentru care ceremonialul religios nu se mai poate desfășura. La marile sărbători, întrunirile comunității au loc într-o sală mai mică a Sinagogii.
Sursa:viziteazaalbaiulia.ro, apulum.ro, albaiuliaqr.ro