Știri
SFÂNTA PARASCHEVA: Tradiţii şi obiceiuri care se ţin în această zi
În popor, SFÂNTA PARASCHEVA este percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.
Află de pe radiounirea.ro câteva tradiţii şi obiceiuri care se ţin în ziua de 14 otombrie.
De SFÂNTA PARASCHEVA nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.
În tradiţie, se spune că de SFÂNTA PARASCHEVA fetele care cos şi care spală vor rămâne nemăritate.
De SFÂNTA PARASCHEVA Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.
Tot în ziua de SFÂNTA PARASCHEVA, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Numită “luminătoarea casnică a Moldovei”, SFÂNTA PARASCHEVA este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.
Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de SFÂNTA PARASCHEVA, astfel că, în popor se credea că aceasta ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.
Fie că vorbim de SFÂNTA PARASCHEVA făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român. Astfel că, an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.
SFÂNTA PARASCHEVA Ziua Sfintei Parascheva este şi zi de pomenire a celor trecuţi în „Lumea Neîntoarcerii”. Cu acest prilej, se dau de pomană pâine din grâul nou şi must.
Sfânta Cuvioasă Parascheva mijloceşte către Domnul pentru toţi creştinii, ocroteşte şi izbăveşte de boli, de spaima şi de pagube, risipeşte furtunile, aduce mâna roditoare şi belşug. SFÂNTA PARASCHEVA este cinstită că fiind aducătoare de ploi mănoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor.
SFÂNTA PARASCHEVA, ocrotitoare a apelor, chipul și apărea adesea lângă râuri sau fântâni, iar apă respectivă devenea tămăduitoare.
SFÂNTA PARASCHEVA Din acest motiv există obiceiul în unele locuri să se aşeze icoană SFINTEI PARASCHEVA lângă fântâni şi izvoare.
SFÂNTA PARASCHEVA Sfânta Cuvioasă Parascheva dăruieşte ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor, bolnavilor şi săracilor. Anumite rugăciuni închinate ei erau scrise pe mici pergamente şi purtate la gât, că apărătoare de boli. În cazul durerilor de cap acestea se legau la frunte.
Cine a fost Sfânta Parascheva
La 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic „cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie”. Profund marcată, iese din biserică, îşi împarte hainele săracilor şi se hotărăşte să-şi dedice viaţa lui Hristos Dumnezeu. Astfel, a intrat într-o mânăstire de fecioare din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mânăstire, s-a dus apoi să viziteze mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului. La 25 de ani s-a reîntors în locurile natale şi s-a nevoit încă doi ani în biserica satului, după care a trecut la cele veşnice, potrivit Agerpres.
Câţiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaştele sale au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.
Sursa:digi24.ro
Știri
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).
Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).
Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.
Știri
Amenzi de aproape 23.000 de lei în urma unor acțiuni în sistem integrat ale oamenilor legii din Alba: Câte permise reținute, infracțiuni și testări la droguri și alcool au fost
Amenzi de aproape 23 de mii de lei în urma unor acțiuni în sistem integrat ale oamenilor legii din Alba
În ultimele 24 de ore, polițiștii și jandarmii din județul Alba au continuat acțiunile, în sistem integrat, pentru combaterea faptelor de natură penală și contravențională și pentru prevenirea incidentelor care ar putea afecta liniștea cetățenilor din județ.
În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate, prin intermediul aplicației eDAC, 307 persoane și au fost verificate 208 autovehicule.
Au fost constatate 137 de abateri de natură contravențională, majoritatea la normele legale privind circulația pe drumurile publice, care au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 22.995 de lei.
Au fost efectuate 60 de testări privind conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe, au fost reținute 3 permise de conducere, au fost retrase 6 certificate de înmatriculare și au fost constatate 10 infracțiuni.
Știri
Câmpeni: Centru Local Suplimentar al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor
Centru Local Suplimentar al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, la Câmpeni
Marți 14 mai s-a inaugurat oficial, la Câmpeni, un Centru Local Suplimentar al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituției Prefectului – Județul Alba care va funcționa în incinta sediului Poliției Orașului Câmpeni, strada Libertății, numărul 3.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum o zi
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic