Știri

Ședință de lucru a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba cu primarii din Apuseni: Tema prncipală de discuție, modificările legislative privitoare la procedurile de lucru aferente cadastrului sistematic

Publicat

acum 2 ani

în

22/11/2021

Ședință de lucru a OCPI Alba cu primarii din Apuseni. Tema prncipală de discuție, modificările legislative privitoare la procedurile de lucru aferente cadastrului sistematic

Vineri, 19.11.2021, a fost organizată, de O.C.P.I. Alba, în parteneriat cu Instituția Prefectului – Județului Alba, în orașul Câmpeni, ședința de lucru comună la care au participat prefectul Județului Alba, domnul Nicolae Albu, directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba, doamna Cornelia Țăran-Baba și primarii a 23 de unități administrative din zonă, respectiv Câmpeni, Arieșeni, Gârda de Sus, Scărișoara, Horea, Albac, Vadul Moților, Poiana Vadului, Avram Iancu, Vidra, Sohodol, Roșia Montană, Abrud, Ciuruleasa, Bistra, Lupșa, Bucium, Mogoș, Ponor, Sălciua, Baia de Arieș, Poșaga, Ocoliș.

Tema principală de discuție a vizat modificările legislative semnificative aduse prin Legea 264/ 2021, în special cele privitoare la procedurile de lucru aferente cadastrului sistematic, accesul online la seturile de date administrate de A.N.C.P.I., modul de întocmire a planurilor parcelare și condițiile de notare a posesiei.
Astfel, doamna director Cornelia ȚĂRAN-BABA a prezentat modificările aduse articolului 9 alineat 345) din Legea 7/1996, care majorează sumele alocate de Agenţia Naţională în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale în condiţiile alin. (341) şi (342) într-un cuantum de maximum 84 lei + TVA/carte funciară, care se majorează pentru terenurile situate în extravilan cu coeficienţii aferenţi categoriilor de dificultate ale terenurilor în funcţie de relief prevăzuţi în anexele la Normele de timp pentru operaţiile necesare realizării lucrărilor de specialitate în cadrul Centrului Naţional de Cartografie, aprobate prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale. Cuantumul de maximum 84 lei + TVA/carte funciară se majorează pentru terenurile situate în intravilanul comunelor cu un coeficient de 2,6, pentru terenurile situate în intravilanul oraşelor, municipiilor şi reşedinţelor de judeţ se majorează cu un coeficient de 3,1, iar pentru terenurile situate în intravilanul localităţilor din judeţul Ilfov şi Bucureşti se majorează cu un coeficient de 3,5. Pentru imobilele situate în zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, sumele rezultate ca urmare a majorării cuantumului de maximum 84 lei + TVA/carte funciară cu coeficienţii aferenţi categoriilor de dificultate ale terenurilor în funcţie de relief în cazul imobilelor situate în extravilan sau cu coeficienţii aferenţi în cazul imobilelor situate în intravilan se majorează cu un coeficient de 1,4.
De asemenea, au fost analizate modificările aduse articolului 40, alineatele (21) și (3) din Legea 7/1996, respectiv modificările aduse art. 40, alineatele (4), (5), (și (12) din Legea 7/1996 privind planurile parcelare, care prevăd că în regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare, cu excepţia imobilelor care fac obiectul legilor de restituire a proprietăţilor funciare, înscrierile privitoare la imobile cuprinse în cărţile funciare deschise anterior vor continua să fie făcute în aceste cărţi, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale prezentei legi. Pentru aceste imobile, înregistrarea în planul cadastral se va realiza printr-o documentaţie cadastrală în baza căreia se va atribui număr cadastral.
Pentru imobilele prevăzute la alin. (21) se vor deschide cărţi funciare noi în baza unei documentaţii cadastrale, cu respectarea prevederilor legale aplicabile actelor, faptelor sau situaţiilor juridice ce stau la baza deschiderii acestora, în următoarele cazuri:
-înscrierea unei construcţii sau extinderea acesteia dacă a fost edificată pe două sau mai multe imobile, identificate cu număr topografic;
-alipirea sau dezlipirea, efectuată în baza consimţământului proprietarului tabular exprimat în formă autentică; în acest caz, deschiderea noii cărţi funciare pentru imobilul rezultat se va realiza fără a fi necesară deschiderea prealabilă a unei cărţi funciare pentru imobilul sau imobilele care fac obiectul alipirii sau dezlipirii;
-înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul legilor de restituire a proprietăţilor funciare sau al Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, cu modificările şi completările ulterioare, asupra întregului imobil sau asupra unei părţi care se va desprinde din acesta;
-notarea posesiei în situaţia în care nu s-au efectuat înscrieri în cartea funciară în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;
-imobilul ce face obiectul actului sau faptului juridic supus înscrierii este format din mai multe imobile sau părţi din acestea, identificate cu număr topografic;
-imobilul este situat pe raza unei alte unităţi administrativ-teritoriale faţă de cea pe care a fost deschisă cartea funciară.”
Imobilele înscrise în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare se înscriu din oficiu în cartea funciară pe baza planurilor parcelare sau de încadrare în tarla, recepţionate de către oficiul teritorial, potrivit regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.
Au fost amplu discutate și analizate condițiile de notare a posesie în cartea funciară, sub toate aspectele sale, în special modificările aduse articolului 41 din Legea 7/1996 care la alineatul (stabilește că, în cadrul înregistrării sporadice, persoana interesată poate solicita notarea posesiei în cartea funciară în următoarele cazuri:
-pentru imobile neînscrise în cartea funciară, în lipsa actelor de proprietate asupra acestora;
-pentru imobilele înscrise în cărţile funciare din regiunile unde au fost aplicate prevederile Decretului-lege nr. 115/1938, în care nu s-au efectuat înscrieri în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;
-pentru imobilele cu privire la care s-au emis titluri de proprietate, situate în zonele foste cooperativizate şi înscrise în cartea funciară la cerere sau ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică;
-pentru imobilele situate în zonele necooperativizate cu privire la care a fost înscris provizoriu dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale, ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică, în condiţiile art. 13 alin. (15);
-pentru imobile cu privire la care a fost înscris provizoriu dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale, în cadrul procedurii de expropriere în condiţiile art. 411.”
Cu ocazia acestei întâlniri, prefectul județului Alba, dl. Nicolae Albu, le-a adus la cunoștință primarilor că a fost publicată în Monitorul Oficial al României, la data 17.11.2021, H.G.nr.1291/ 2021 potrivit căreia, în perioada 19-26 nov.2021, apicultorii pot depune la A.P.I.A cereri de acordare a ajutorului de minimis. În acest sens, le-a adresat solicitarea de a informa apicultorii din UAT-urile județului Alba cu privire la prevederile legislative și modalitatea de solicitare și acordare a ajutorului de la bugetul de stat.
Prin participarea reprezentanților tuturor primăriilor invitate s-a arătat interesul crescut pentru organizarea și pe viitor a unor astfel de ședințe de lucru care au evidențiat problemele concrete cu care se confruntă primarii la nivel de U.A.T și măsurile ce se impun a fi luate pe viitor pentru a veni în sprijinul lor.

Publicitate

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum o oră

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 2 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Știri

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Simona Lodroman

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.

Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .

Lunea mare = Pildele pentru ucenici

Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.

Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor

Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.