Știri

”Sărbatoarea Libertății”, în 5-7 mai 2017, la Blaj

Publicat

acum 7 ani

în

04/05/2017

Piese de teatru, concerte de muzică populară şi clasică, parada cu călăreţi şi torţe, lansări de carte, expoziţii şi sesiuni de comunicări ştiinţifice fac parte din programul pe care organizatorii l-au pregătit pentru ediţia din acest an a „Sărbătorii Libertăţii”, care marchează împlinirea a 169 de ani de la Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii Blaj, din 3-15 mai 1848.

Deoarece Câmpia Libertăţii este în reabilitare, s-a renunţat, în acest an, la găzduirea etapei zonale a Festivalului „Cultură Pentru Cultură”. Ca de obicei, autorităţiile locale vor premia cuplurile care împlinesc 50 de ani de căsătorie, un alt eveniment de acest gen fiind premierea elevilor care au reprezentat Blajul la olimpiadele şcolare. În acest an, în cadrul manifestărilor au fost incluse şi două evenimente desfăşurate în această săptămână: Seara Campioanelor şi Festivalul Speoarta. „Sărbătoarea Libertăţii” 2017 este organizată de Primăria şi Consiliul Local Blaj.

PROGRAM „SĂRBĂTOAREA LIBERTĂŢII” 2017

Vineri – Duminică, 5-7 mai 2017

– Festivalul de Artă Fotografică „Speoarta” – Centrul Cultural „Iacob Mureşianu”;
– Desfăşurarea de activităţi specifice speologiei şi alpinismului pentru copii – Parcul „Avram Iancu”.

Sâmbătă – Duminică, 6-7 mai 2017

– Simpozionul Naţional de Geografie – Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain”.

Luni, 8 mai 2017

– Ora 18.00 – Teatru de comedie: „Omul cu mârţoaga” (Teatrul Naţional Bucureşti) – Centrul Cultural „Iacob Mureşianu”.

Marţi, 9 mai 2017

– Ora 13.00 – Sărbătorirea cuplurilor care împlinesc 50 de ani de căsătorie;
– Ora 18.00 – Seara Olimpicilor – Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain”.

Miercuri, 10 mai 2017

– Ora 13.00 – Vernisajul expoziţiei documentare „Regii României în presa ardeleană”, în colaborare cu Muzeul Unirii Alba Iulia – Muzeul de Istorie „Augustin Bunea” Blaj.

Joi, 11 mai 2017

– Ora 11.00 – Vernisajul expoziţiei de mărci poştale „Jocurile Olimpice de Vară”, autor Walter Miss – Biblioteca „Şcoala Ardeleană” Blaj;
– Ora 20.00 – Parada cu călăreţi şi torţe – Centrul Municipiului Blaj.

Vineri, 12 mai 2017

– Ora 18.00 – Lansare album fotografic „Crescendo 10 ani. O poveste cu prieteni” şi concert aniversar „Crescendo”, profesor Adrian Solomon – Centrul Cultural „Iacob Mureşianu”.

Luni – Vineri, 8-12 mai 2017

– Cupa „Inochentie Micu Clain”, ediţia a X-a: competiţii sportive de fotbal, baschet, tenis de masă, volei, cu participarea tuturor şcolilor din Blaj – Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain”.

Sâmbătă, 13 mai 2017

– Ora 10.00 – Depunere de coroane – Esplanada Catedralei Mitropolitane Blaj, Piaţa 1848;
– Ora 11.00 – Lansare de carte: „Nu ne mai vrea pământul”, poeme de Emilia Amariei, organizată împreună cu Uniunea Scriitorilor Mureş, Protopopiatul Greco Catolic Blaj, ASTRA Blaj – Liceul Tehnologic „Ştefan Manciulea” Blaj;
– Ora 19.00 – Seară de teatru: „Florin Piersic pur şi simplu” – Centrul Cultural „Iacob Mureşianu”.

Duminică, 14 mai 2017

– Ora 18.30 – Spectacol Folcloric, cu participarea Centrului Cultural „Augustin Bena” Alba Iulia – Centrul Cultural „Iacob Mureşianu”.

Luni, 15 mai 2017

– Ora 10.00 – Sesiune de comunicări şi referate „Blajul şi idealul Revoluţiei de la 1848”, organizată de ASTRA – Centrul Cultural „Iacob Mureşianu”;
– Ora 13.00 – Concurs de poezie patriotică „Noi suntem români”, organizat de ASTRA – Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain”.

Alte articole etichetate cu:2017 5-7 mai blaj sarbatoarea libertatii

Publicitate

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum o oră

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 2 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Știri

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Simona Lodroman

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.

Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .

Lunea mare = Pildele pentru ucenici

Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.

Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor

Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.