Știri

Râpa Roşie, cetatea fabuloasă sculptată de ape într-un deal: Este unul dintre cele mai remarcabile monumente naturale din România și o raritate europeană

Publicat

acum 11 luni

în

21/05/2023

La doar câţiva kilometri de oraşul Sebeş, spre satul Daia Română, se ridică din pământ o enormă alcătuire de piatră, cu forme bizare.

Versanţii alcătuiţi din coloane şi creste evocă, la fiecare pas, o colosală orgă de stâncă, o pădure împietrită, zidurile unei cetăţi fantastice, cu contraforturi ciclopice.

Trandafirie în lumina tare a soarelui de la miezul zilei, capătă la asfinţit o caldă nuanţă de roşu-cărămiziu intens, care i-a adus şi numele: Râpa Roşie.

Făuritoarea acestui straniu edificiu natural din piatră este apa. Ea a săpat, în feluritele roci – marne, argile, gresii – care alcătuiesc Râpa Roşie, coloane şi piramide, şanţuri, tuneluri şi văgăuni – o bogăţie de forme care fac din Râpa Roşie o privelişte rară, la fel de spectaculoasă ca Marele Canion al Americii de Nord (de care aminteşte prin culoarea intensă) şi la fel de impresionantă ca faimoasele „badlands” – un relief de eroziune cu ameninţătoare proeminenţe de piatră – ale aceluiaşi continent. De altfel, Râpa Roşie este ea însăşi o formaţiune de tip „badlands”, spun geologii, care aşa numesc aceste structuri rezultate prin eroziune – un microrelief de piramide şi turnuri, separate prin ravene. Alternanţa de roci şi procesele de şiroire sunt aici factorii determinanţi ai formării spectaculosului relief al Râpei Roşii.

Pârâul Secaşul Mare străbate acest ţinut, unul dintre afluenţii săi – un torent ce se varsă în el dinspre dreapta – fiind răspunzător de eroziunea care a înfăptuit această titanică sculptură.

Cei care au văzut Râpa Roşie pe vreme de ploaie puternică spun că aspectul ei devine atunci dramatic, cu pârâiaşe roşii brăzdând zidurile de stâncă şi curgând prin făgaşele pe care le adâncesc imperceptibil, an după an.

Înălţimea pereţilor de piatră brăzdaţi de coloane depăşeşte pe alocuri, 100 de metri, iar întreaga alcătuire se întinde pe o lungime de peste 800 de metri.

Văzută mai de aproape, unul dintre farmecele ei, pe vreme de vară, este alternanţa de roşu şi verde – stânci roşiatice şi brâne acoperite de verdeaţă. Printre piramidele, coloanele şi contraforturile de piatră curg la vale petice de vegetaţie, în care se ascund şi câteva plante rare: Cotoneaster integerrimus, Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea, Dianthus serotinus, Cephalaria radiata, Asplenium nigrum. Onosma heterophyllum. Unele dintre ele sunt prezenţe oarecum neobişnuite aici, în Transilvania, fiind caracteristice mai curând stepelor sudice.

Declarată monument al naturii încă din 1950, Râpa Roşie este azi o rezervaţie geologică şi botanică (categoria a IV-a în clasificarea IUCN), întinsă pe o suprafaţă de 10 hectare, şi reprezintă nu doar unul dintre punctele de interes turistic major ale judeţului Alba, ci unul dintre cele mai remarcabile monumente naturale din România şi o raritate europeană.

Sursa: descopera.ro

Alte articole etichetate cu:ape cetatea deal fabuloasa monumete naturale rapa rosie raritate europeana sculptata

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 12 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 16 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 17 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro