Rămâi conectat

Știri

Nunta la români: Tradiții care încă se mai păstrează în Ardeal

Publicat

în

Tradiții interesante de nuntă care încă se mai pastrează în Ardeal

Chiar dacă am ajuns într-o eră bogată, din punct de vedere al tehnologiei și detaliilor de lux, la nivel național, în mai multe zone ale României, încă sunt păstrate cu sfințenie obiceiurile de nuntă!

Daca vrei sa ai o nunta unica in zona din care faci parte, incearca sa o faci sa se desfasoare dupa obiceiul altor zone, sau sa incluzi in ea traditii ce nu sunt specific zonei tale.

Va fi interesant, distractiv, iar filmul nuntii va fi unic daca il compari cu cele ale cunostintelor. Daca nu stii de unde sa incepi, iti venim in ajutor, relatand cum se desfasoara o nunta in diferite zone ale tarii, incepand cu Ardealul. Informatiile sunt actuale, lasand la o parte acele traditii care nu se mai practica deloc, precum petitul sau aducerea zestrei.

In mod traditional, ardelenii incep instiintarea despre viitoarea nunta imediat dupa incheierea logodnei. Invitatiile cu toate informatiile exacte despre desfasurarea ceremoniei si a petrecerii sunt trimise cu cel mult cateva luni inainte de nunta.

In Ardeal, de cele mai multe ori, nasii sunt rude cu mirele sau cu nasii de botez ai mirelui.

Nasii au datoria de a plati lumanarile, taxa de la biserica si accesoriile pentru gatirea miresei, in special a voalului. Nunta incepe de la nasi, care, cu muzicanti, pornesc spre mire.

Sunt sate in care se mai pastreaza obiceiul bradutului impodobit; purtat mereu in fruntea alaiului, era gatit cu panglici, ghirlande si zurgalai iar in varf are un cozonac sau un colac dulce.

Acest brad pazeste intrarea in curtea mirelui in timpul petrecerii.

La mire nu se sta mult, pentru ca ce e mai important se petrece la mireasa.

Pentru a i se deschide usa, mirele trebuie sa convinga socrii mici ca el e cel mai potrivit pentru fata lor.

Cand in sfarsit este lasat sa intre in casa, incep ceremoniile.

Mireasa este gatita de nasa, dupa care poate pune flori in piept tuturor invitatilor.

Iertaciunea dureaza foarte putin, iar inainte de iesirea din casa parintii mirilor isi binecuvanteaza copiii spunandu-le de trei ori “Cale alba si noroc”.

Intre timp, indiferent daca nunta are loc la tara sau la oras, copiii vecinilor care se joaca pe afara sunt serviti cu prajituri din partea miresei.

La iesirea din casa, copiii leaga sfoara in calea alaiului, iar mirele trebuie sa ii plateasca pentru ca sfoara sa fie taiata si sa poata pleca.

Dupa casatoria civila, mirii ies ultimii din cladire, sub un pod format din buchete de flori tinute de invitati, in ritmul impus de muzicanti. Ceremonia religioasa este de asemenea importanta.

La petrecere nimeni nu intra pana cand nu se aduna majoritatea invitatilor, in fata carora mirii si nasii beau cate un pahar de sampanie dupa care il sparg, pentru ca cioburile sa alunge ghinionul ce ar putea interveni in viata celor doi tineri.

Primii care intra sunt mirii si nasii, pentru a-si astepta invitatii cu cate un pahar de sampanie pentru fiecare sau, daca mirii doresc, prajitura.

Furatul miresei. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa.

El este dator sa o caute sau sa o rascumpere.

In unele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va plati nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele este cel care va plati.

De multe ori, spre hazul invitatilor, mirele este pus sa indeplineasca anumite sarcini.

Aruncatul buchetului. O alta traditie foarte cunoscuta!

Mireasa se intoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul.

Fata care-l prinde este cea care se va marita prima. Unele traditii spun ca se va marita in acelasi an.

Sursa: madvideo.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba