Educație și Cultură

Misterul coroanei Reginei Maria, pe care a purtat-o prima dată la Alba Iulia. Cea mai frumoasă bijuterie din Europa secolului XX

Publicat

acum 9 ani

în

26/06/2015

La încoronarea din 1922, de la Alba Iulia, Regina Maria a purtat o coroană despre care s-a spus că era una dintre cele mai frumoase de acest fel din Europa secolului XX. Află de pe radiounirea.ro misterul şi povestea coroanei Reginei Maria, pe care a purtat-o prima dată la Alba Iulia.

Coroana a fost făcută din aur transilvănean în stil art-nouveau la Paris după proiectul unui român, Costin Petrescu. Principala sursă de inspiraţie a constitui-o coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, pe care o văzuse pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş. Regina Maria şi-a dorit în mod special acest lucru deoarece dorea ca să poarte o coroană care să-i confere o aură medievală. În plus, coroana nu doar că făcea trimitere la trecutul ţării, dar indica şi bogăţia şi fertilitatea pământului. Simbolurile regalităţii sunt şi ele prezente pe coroană, apărând pe doi pandantivi laterali de inspiraţie bizantină, specifici diademelor bizantine, ambele având câte un scut heraldic: pe unul este reliefată în aur stema mică a Regatului României, iar pe celălalt – stema Casei de Edinburgh (pentru a indica originea reginei Maria). De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri, reprezentând boabe de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ se afla o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei. Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi, care se regăsesc adesea şi în arta populară românească. Comanda pentru coroană a fost făcută de Parlamentul României, prin preşedintele Senatului – generalul Coandă, şi de colonelul Drosso – din partea regelui Ferdinand, pe data de 5 august 1921, în acest sens plătindu-se celebrei case de bijuterii Falize din Paris suma de 65.000 de franci, fiind terminată în luna septembrie 1922.

Coroana reginei Maria a fost fabricată din aur masiv şi conţinea, în plus, pietre semipreţioase: turcoaze (16 bucăţi), ametiste (12 buc.), opaluri (68 buc.), chrysoprazuri (32 buc.), granate (16 buc.), plus indispensabila catifea. Coroana este decorată cu motive vegetale. Cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm.

Constantin Argetoianu scria că „regina Maria s-a visat mereu Împărăteasa tuturor Românilor şi a reuşit să îşi atingă visul. În timpul Primului Război Mondial, când regele Ferdinand cocheta cu ideea cedării în faţa Germaniei, regina Maria a fost cea care a ţinut vie speranţa victoriei spunând că . După încheierea războiului, regina Maria a devenit un diplomat activ la Paris pentru a obţine recunoaşterea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu România”, afirmă profesorul de istorie Ion Ivaşcu.

O descriere completă a coroanei Reginei Maria a fost făcută de către Ernest Oberlander-Târnoveanu, doctor în istorie, şi Diana Mandache, de asemenea doctor în istorie: “Coroană fleuronată, închisă, cu baza elipsoidală, alcătuită dintr-o bandă frontală, din care se dezvoltă opt fleuroane mari, în formă de flori de crin heraldice şi opt fleuroane mici, în formă de treflă, realizate din tablă de aur. Partea inferioară a benzii frontale este decorată, în tehnica (tehnică de decorare a pieselor din metal prin ciocănire – motivele decorative reprezentate fiind gravate în adâncime, n.r.), cu o friză alcătuită din boabe de grâu dispuse oblic, grupate două câte două, mărginită de o triplă bordură, iar restul câmpului este acoperit de o friză din frunze de acant şi vrejuri stilizate, împletite, presărată cu monturi de pietre semipreţioase, turcoaze şi chrysoprazuri, tăiate şi şlefuite în formă de caboşon.Fleuroanele mari sunt decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica şi cu monturi de pietre semipreţioase, turcoaze şi opaluri, dispuse în treflă, alternând cu turcoaze, opaluri şi ametiste sau granate, dispuse în treflă, tăiate şi şlefuite în formă de caboşon. Fleuroanele mici sunt decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica şi cu monturi de pietre semipreţioase, ametiste şi opaluri, dispuse în treflă, ametistele sunt tăiate în două trepte, de formă romboidală, iar opalurile sunt tăiate şi şlefuite în formă de caboşon. (…) Placa din partea dreaptă (poziţie heraldică), decorată cu motive geometrice, realizate în tehnica , este timbrată de un scut cu reprezentarea stemei mici a Regatului României (modelul de după 1919, ulterior, consfinţit prin constituţia din 1923), realizată prin gravare. Ecusonul este sudat de placă. Placa heraldică din stânga este timbrată de un scut cu blazonul personal al Mariei, în calitatea sa de principesă de Edinburgh, principesă a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei, principesă de Saxa-Cobourg-Gotha şi ducesă de Saxonia, titlurile pe care le-a avut până în 1893, până la căsătoria ei cu Ferdinand, principele moştenitor al României. Şi această emblemă heraldică este realizată tot prin tehnica gravurii. Cele două discuri ale pandanţilor temporali continuă cu câte trei lanţuri, două scurte şi unul, cel central, lung, alcătuite din verigi în forma boabelor de grâu, prinse cu mici anouri circulare. Baza coroanei constă dintr-o bandă de tablă, de formă elipsoidală, sudată de placa frontală, pe care se află gravată o inscripţie, cu litere unciale, în limba franceză: LES FRERES FALIZE //ORFEVRES// ANCIENS JOAILLIERS//DE LA COURONNE. Coroana are o căptuşeală din catifea de culoare vişinie, având o bordură de piele şi şase capse”.

Citeşte şi Regina Maria şi legenda neştiută a parfumului ei unic de violete indiene

Regina Maria a purtat coroana în premieră la o lună după ce a fost terminată, respectiv la momentul încoronării soţului său, Ferdinand, ca rege al României. Evenimentul a avut loc pe 15 octombrie 1922 la Alba-Iulia. Alături de coroana de aur, Regina Maria a purtat la încoronare şi un colier de diamante Cartier, precum şi un safir mare ca pandantiv, bijuterii comandate de către Regele Ferdinand la celebra Casă de bijuterii Cartier. Deoarece a fost foarte mulţumită de produsul final al celor de la Casa de bijuterii Falize, regina Maria a mai comandat o copie a coroanei, expusă acum la Muzeul “Maryhill” din SUA. Faţă de varianta originală care se află la noi în ţară, exemplarul din 1923 era realizat din argint aurit – nu din aur, în loc de granat au fost montate rubine, iar calcedonitul a fost înlocuit cu peridotit. Ca un fapt divers trebuie precizat că, recent, respectiv în anul 2008, când a fost expusă la noi în ţară la Suceava, coroana reginei Maria a fost asigurată ca piesă de tezaur la valoarea de 25 milioane de euro.

În prezent, coroana reginei Maria a României poate fi admirată în sala tezaur a Muzeului Naţional de Istorie a României din Capitală.

sursa: adevarul.ro

Publicitate

Educație și Cultură

Elevii din Alba, dezbateri cu polițiștii despre consumul de droguri, prevenirea violenței, bullying-ului și accidentelor rutiere

Publicat

acum 21 de ore

în

30/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Elevii din Alba, dezbateri cu polițiștii despre consumul de droguri, prevenirea violenței, bullying-ului și accidentelor rutiere

În perioada 22-26 aprilie, polițiștii Biroului Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, împreună cu polițiștii de la rutieră și specialiștii Centrului de Agenției Naționale Antidrog – Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Alba Iulia, au desfășurat acțiuni informativ – preventive în 8 unități de învățământ liceal și gimnazial din județul Alba.

Astfel, elevi ai Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia, ai Școlii Gimnaziale „Ovidiu Hulea” Aiud, ai Școlii Gimnaziale Stremț, ai Școlii Gimnaziale ”Singidava” Cugir, ai Școlii Gimnaziale „Simion Pantea” Sălciua, ai Liceului „Dr. Lazăr Chirilă” Baia De Arieș, ai Școlii Gimnaziale Meteș și ai Școlii Gimnaziale Horea, au fost provocați la dezbateri care au vizat prevenirea violenței în unitățile de învățământ, a traficului și consumului de droguri precum și modalitățile de prevenire a victimizării prin bulliyng sau accidente rutiere.

Polițiștii le-au recomandat elevilor să adopte o atitudine pozitivă, non-conflictuală, explicându-le, într-un limbaj adecvat segmentului lor de vârstă, că este important să ia atitudine și să spună STOP Violenței!

Subiectul sensibil al consumului de droguri a fost dezbătut cu sprijinul specialiștilor Centrului de Agenției Naționale Antidrog – Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Alba Iulia.

Cei mai mici dintre participanții la discuții au luat parte la lecția de educație rutieră susținută de polițiștii de la Serviciul Rutier, aplicând, prin joc, regulile de circulație repetate.

Asigurarea unui mediu școlar sigur, protejat de diferitele forme de manifestare a criminalității, este o prioritate pentru Inspectoratul de Poliție Județean Alba, mai ales că siguranța școlară constituie una dintre principalele condiții pentru existența unui învățământ preuniversitar de calitate.

Activitățile dedicate siguranței tinerilor vor continua inclusiv pe perioada vacanței care a început.

Polițiștii le recomandă să țină seama de următoarele sfaturi:

• Nu consumați substanțe interzise și băuturi alcoolice, efectele acestora putând fi nocive pentru organism;
• Nu primiți nimic de la persoane necunoscute sau despre care aveți puține informații!
• Nu legați prietenii cu persoane care manifestă un comportament deviant. Nu intrați în anturaje dubioase!
• Evitați frecventarea locurilor și mediilor unde se consumă alcool, droguri sau se practică jocuri de noroc!
• Nu vă jucați pe drumurile publice sau în apropierea acestora, ci doar în locurile special amenajate în acest sens, unde nu circulă mașini (parcurile, terenurile de sport, curtea școlii sau a grădiniței etc.)!
• După căderea întunericului sau în alte condiții de vizibilitate redusă, folosiți îmbrăcăminte de culoare deschisă, care vă face mai vizibili în lumina farurilor!
• Când circulați cu bicicleta sau trotineta electrică, evitați zonele aglomerate şi arterele principale cu trafic mare!
• Traversați strada numai pe trecerea de pietoni şi doar la culoarea verde a semaforului!

Citește mai mult

Educație și Cultură

„Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș: Cum a decurs

Publicat

acum 2 zile

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Cum a decurs „Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

La Sebeș, „Săptămâna Verde” a adus o explozie de activități creative și educative, reunind comunitatea în jurul valorilor de conservare a mediului înconjurător și de promovare a unui stil de viață sustenabil.

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost gazda unor evenimente pline de culoare și inspirație, aducând împreună peste 2.000 de copiii, însoțiți de părinți, bunici și cadre didactice, pentru a celebra frumusețea naturii și a învăța despre importanța protejării ei.

La Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș, atelierele de lectură au fost o sursă de inspirație pentru copii, care au descoperit povești captivante, cu personaje care își împărtășesc dragostea pentru natură. Micuții cititori au fost încurajați să-și exprime creativitatea și să-și pună imaginația la treabă în cadrul atelierelor de personalizare a ghivecelor pentru flori. Cu pensule în mână și culori vii, au transformat ghivecele goale în opere de artă unice, pline de farmec. Copăceii plantați în aceste ghivece au devenit simboluri vii ale angajamentului lor de a îngriji și proteja mediul înconjurător.

Elevii și preșcolarii din instituțiile de învățământ din municipiul Sebeș și împrejurimi s-au alăturat „Săptămânii Verzi” prin participarea la o serie de proiecții de filme educative și inspiraționale despre natură. În sala de evenimente a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, copiii au călătorit virtual prin peisaje spectaculoase și au învățat despre ecosistemele unice ale planetei noastre și despre modurile în care pot contribui la conservarea lor.

Compartimentul muzeal, compus din Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș și Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, și-a primit vizitatorii, atât la secţia de Știinţele Naturii – extrem de atractivă, dar și în celelalte spații expoziționale, elevii descoperind istoria orașului și a zonei, evenimente și personalități istorice, culturale și artistice. La complexul memorial „Lucian Blaga” din Lancrăm am avut onoarea de a fi vizitați de elevi din întreaga țară, dornici să descopere „curțile dorului” și să cunoască locurile pe care Lucian Blaga le-a iubit atât de mult.

„Săptămâna Verde” a fost o sărbătoare a naturii și a prieteniei, un prilej de educație și conștientizare pentru întreaga comunitate. Prin participarea activă la evenimente, ne-am reafirmat cu toții angajamentul față de protejarea mediului înconjurător și ne-am conectat cu frumusețea și importanța naturii în viața noastră.

Citește mai mult

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

acum 4 zile

în

27/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.