Rămâi conectat

Educație și Cultură

Mâine, sărbătorim primul „Centenar” al Marii Uniri! 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România!

Publicat

în

Unul din primele efecte ale ruperii Basarabiei de Moldova istorică a fost migraţia ţăranilor români din apropierea Prutului. În Imperiul Rus, majoritatea ţăranilor erau şerbi, lucrători lipsiţi de libertate muncind în comun pe terenurile boierilor. Un exemplu este momentul octombrie 1813, când trei sate româneşti au traversat Prutul spre Vest: părinţi, copii, bunici, cu toate bunurile mobile şi animalele din ogradă.

Au imobilizat 5 inşi cazaci care asigurau paza frontierei pe acel segment de frontieră, i-au dezarmat, i-au legat fideleş, i-au transferat pe malul drept, i-au repus în libertate, dar erau supravegheaţi din vecinatate imediată, i-au tratat foarte generos cu mamăliguță, cu jumări, cu vin, pe durata realizării acestei operaţiuni de transferare a bunurilor mobile de pe un mal pe celălalt şi bineînţeles, transferarea întregii tuturor familiilor din cele trei sate”, afirmă Ion Varta, Chișinău.

Peste 130 de ani, când mulţi basarabeni au încercat să se refugieze peste Prut din calea sovietizării, au fost opriţi cu brutalitate, anchetaţi şi condamnaţi. Cei care au izbutit totuşi să fugă, au fost recuperaţi de forţele NKVD după 1945 când toată România a fost ocupată de trupele sovietice. Spre deosebire de regimul comunist, autocraţia ţaristă nu şi-a propus vreodată să depopuleze regiuni întregi.

În primele decenii ale secolului XIX-lea, fuga ţăranilor peste Prut a determinat autorităţile ţariste să amâne pe moment măsurile de rusificare.

După o scurtă perioadă de autonomie, în 1828, Basarabia a fost alipită guvernământului general din Novorosisk. Biserica fusese încorporată încă din 1818 Bisericii Ortodoxe Ruse, condusă de la Sankt Petersburg. Administraţia, judecătoriile erau în limba rusă. Rusificarea a fost intensă, dar a avut un efect paradoxal. Zelul funcţionarilor ţarişti de a impune populaţiei o limbă pe care nu o cunoştea, a făcut ca majoritatea românilor să nu mai apeleze la autorităţi. Obştile săteşti trăiau după vechiul obicei al pământului: oamenii buni şi bătrâni erau resposabili în faţa autorităţilor pentru adunarea taxelor, rezolvau neoficial diverse cauze civile, soluţionau moştenirile. Când, în anii 1860, datorită politicilor ţarului luminat Alexandru al II -lea, s-au înfiinţat în Basarabia 400 de şcoli parohiale, programul nu a funcţionat. 1880, rămăseseră 23. Nici învăţătorii, nici preoţii care funcţionau deseori ca învăţători, nici elevii nu ştiau limba rusă în care autorităţile insistau să se ţină cursurile. Abia în 1894, s-a pus problema unor manuale bilingve pentru învăţământul primar.

Lipsa de educaţie de orice fel i-a închis pe ţărani într-o limbă română arhaică şi a stopat migraţia firească spre mediul urban. Peste câteva decenii, componenţa etnică a oraşelor a început să se schimbe. Fenomenul s-a accentuat pe tot parcursul secolului al XIX-lea, cu urmări politice importante.

În 1860, când ţarul reformist Alexandru al II-lea a permis înfiinţarea zemstvelor, adică a adunărilor locale consultative, românii pierduseră complet controlul politic. Iar în 1912, în 1912, între locuitorii Chişinăului numai 17% erau români. Restul erau evrei, germani, ruşi, ucrainieni.

În primele decenii de ocupaţie ţaristă, au încercat să se opună, dar au fost depăşiţi numeric. Nobili din alte zone ale Imperiului primeau pământ în Basarabia. Boierii români înşişi au primit titluri aristocratice ţariste. În 1911, din 468 de familii boiereşti din Basarabia numai 138 erau româneşti.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, apare un fenomen nou. Tineri din vechi familii româneşti care acceptaseră limba rusă ca să aibă acces la educaţie şi ascensiune socială, ajung în universităţi ţariste de prestigiu, inclusiv la Sankt Petersburg. În miezul autocraţiei ţariste, universităţile erau insule de liberalism occidental. Or, aceşti tineri basarabeni cultivaţi îşi redescoperă originile şi, întorşi acasă, încep să îşi ceară drepturile. Mulţi membri ai Stafului Ţării care la 27 martie 1918 au votat Unirea Basarabiei cu România îşi făcuseră studiile în marile universităţi ruseşti.

Această elită formată în Rusia, dar în stil occidental, este cea care a perseverat în ideea de a înfiinţa un Partid Naţional Moldovenesc. Abia a cincea tentativă, cea din vara lui 1917, pe fondul Revoluţiei democratice care avea loc în Rusia, este una de succes. Semnificaţia denumirii partidului este disputată. O tabără susţine că „moldovenesc” arată că în 1917 Basarabia îşi dorea să rămână independentă, ba chiar justifică teoria privind existenţa poporului moldovenesc. Cealaltă tabără, unionistă, spune că titulatura de „Partidul Naţional Moldovenesc” şi nu direct „Român” sau „Românesc” era numai un pas tactic spre Unirea cu România.

Dacă la început această formațiune politică, nu avea priză pe măsura aşteptărilor protagoniştilor acestui proiect, ulterior ea se va impune, dar au avut parte de o înţelepciune şi de un parcurs foarte bine gândit şi calculat şi nu au prejudiciat interesul major pe care l-au ţintit”, spune Ion Varta, istoric.

După 1918, priorităţile strategice ale autorităţilor române în Basarabia au fost securitatea şi apărarea frontierei vulnerabile de pe Nistru, schimbarea ecartamentului îngust al reţelei de cale ferată cu cel de tip european pentru conectarea imediată a provinciei cu restul ţării şi sistemul de învăţământ. Au fost înfiinţate şcoli de toate gradele, licee, s-a perfecţionat învăţământul universitar, iar studiile în străinătate au devenit accesibile unui număr mai mare de tineri.

„Basarabia nu avea licee, avea gimnazii ruseşti care în 1918 s-au transformat în licee şi aceste licee au dat primele generaţii de basarabeni care erau integrate deja în sistemul românesc şi au dat culturii române nume mari în literatură, în ştiinţă. A fost un succes al şcolii pentru că în Basarabia s-a reuşit aducerea unor mari profesori, unor oameni foarte devotaţi acestei cauze, a pedagogiei şi ei s-au implicat plenar în formarea generaţiilor basarabene. Aici a fost succesul mare”, afirmă Iurie Colesnic, istoric.

Ascensiunea economică a Basarabiei a fost una constantă. Aceste noi clase educate româneşti aveau deja o bază economică. În ultima parte a guvernării ţariste, numărul gospodăriilor ţărăneşti mari crescuse substanţial. Când, în anii 1930, educaţia şi drepturile politice le-au permis românilor şi să se îmbogăţească, şi să guverneze, prosperitatea s-a multiplicat şi în comunitatea lor.

Tatăl basarabencei Valentina Sturza, Grigorie Scafari, a devenit parlamentar după 9 ani în care a fost primar în satul natal, Ciuciuleni:

„Tata a lucrat 9 ani de zile. A fost ales ca deputat în Parlamentul României, a fost secretarul Partidului Liberal pe Basarabia, preşedinte era Ion Inculeţ, ministrul Afacerilor Interne a României şi avea şi era şi preşedintele partidului pe Basarabia. Tata a lucrat cu dumnealui în timpul în care a fost primar şi era deputat în Parlamentul României, a fost premiat cu cruce de aur de către Carol II pentru deosebite lucrări care s-au făcut în acea comună. El a construit foarte multe obiecte sociale. A construit baie, şcoală, poduri, şosea, grădiniţe”, povestește Valentina Sturza, economic, ex-deportată Siberia.

Din nefericire, această primă generaţie de basarabeni educată în România modernă sau în Occident avea să alimenteze, după 1940, Gulagul.

sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Educație și Cultură

Elevii din Alba, dezbateri cu polițiștii despre consumul de droguri, prevenirea violenței, bullying-ului și accidentelor rutiere

Publicat

în

Elevii din Alba, dezbateri cu polițiștii despre consumul de droguri, prevenirea violenței, bullying-ului și accidentelor rutiere

În perioada 22-26 aprilie, polițiștii Biroului Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, împreună cu polițiștii de la rutieră și specialiștii Centrului de Agenției Naționale Antidrog – Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Alba Iulia, au desfășurat acțiuni informativ – preventive în 8 unități de învățământ liceal și gimnazial din județul Alba.

Astfel, elevi ai Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia, ai Școlii Gimnaziale „Ovidiu Hulea” Aiud, ai Școlii Gimnaziale Stremț, ai Școlii Gimnaziale ”Singidava” Cugir, ai Școlii Gimnaziale „Simion Pantea” Sălciua, ai Liceului „Dr. Lazăr Chirilă” Baia De Arieș, ai Școlii Gimnaziale Meteș și ai Școlii Gimnaziale Horea, au fost provocați la dezbateri care au vizat prevenirea violenței în unitățile de învățământ, a traficului și consumului de droguri precum și modalitățile de prevenire a victimizării prin bulliyng sau accidente rutiere.

Polițiștii le-au recomandat elevilor să adopte o atitudine pozitivă, non-conflictuală, explicându-le, într-un limbaj adecvat segmentului lor de vârstă, că este important să ia atitudine și să spună STOP Violenței!

Subiectul sensibil al consumului de droguri a fost dezbătut cu sprijinul specialiștilor Centrului de Agenției Naționale Antidrog – Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Alba Iulia.

Cei mai mici dintre participanții la discuții au luat parte la lecția de educație rutieră susținută de polițiștii de la Serviciul Rutier, aplicând, prin joc, regulile de circulație repetate.

Asigurarea unui mediu școlar sigur, protejat de diferitele forme de manifestare a criminalității, este o prioritate pentru Inspectoratul de Poliție Județean Alba, mai ales că siguranța școlară constituie una dintre principalele condiții pentru existența unui învățământ preuniversitar de calitate.

Activitățile dedicate siguranței tinerilor vor continua inclusiv pe perioada vacanței care a început.

Polițiștii le recomandă să țină seama de următoarele sfaturi:

• Nu consumați substanțe interzise și băuturi alcoolice, efectele acestora putând fi nocive pentru organism;
• Nu primiți nimic de la persoane necunoscute sau despre care aveți puține informații!
• Nu legați prietenii cu persoane care manifestă un comportament deviant. Nu intrați în anturaje dubioase!
• Evitați frecventarea locurilor și mediilor unde se consumă alcool, droguri sau se practică jocuri de noroc!
• Nu vă jucați pe drumurile publice sau în apropierea acestora, ci doar în locurile special amenajate în acest sens, unde nu circulă mașini (parcurile, terenurile de sport, curtea școlii sau a grădiniței etc.)!
• După căderea întunericului sau în alte condiții de vizibilitate redusă, folosiți îmbrăcăminte de culoare deschisă, care vă face mai vizibili în lumina farurilor!
• Când circulați cu bicicleta sau trotineta electrică, evitați zonele aglomerate şi arterele principale cu trafic mare!
• Traversați strada numai pe trecerea de pietoni şi doar la culoarea verde a semaforului!

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

„Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș: Cum a decurs

Publicat

în

Cum a decurs „Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

La Sebeș, „Săptămâna Verde” a adus o explozie de activități creative și educative, reunind comunitatea în jurul valorilor de conservare a mediului înconjurător și de promovare a unui stil de viață sustenabil.

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost gazda unor evenimente pline de culoare și inspirație, aducând împreună peste 2.000 de copiii, însoțiți de părinți, bunici și cadre didactice, pentru a celebra frumusețea naturii și a învăța despre importanța protejării ei.

La Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș, atelierele de lectură au fost o sursă de inspirație pentru copii, care au descoperit povești captivante, cu personaje care își împărtășesc dragostea pentru natură. Micuții cititori au fost încurajați să-și exprime creativitatea  și să-și pună imaginația la treabă în cadrul atelierelor de personalizare a ghivecelor pentru flori. Cu pensule în mână și culori vii, au transformat ghivecele goale în opere de artă unice, pline de farmec. Copăceii plantați în aceste ghivece au devenit simboluri vii ale angajamentului lor de a îngriji și proteja mediul înconjurător.

Elevii și preșcolarii din instituțiile de învățământ din municipiul Sebeș și împrejurimi s-au alăturat „Săptămânii Verzi” prin participarea la o serie de proiecții de filme educative și inspiraționale despre natură. În sala de evenimente a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, copiii au călătorit virtual prin peisaje spectaculoase și au învățat despre ecosistemele unice ale planetei noastre și despre modurile în care pot contribui la conservarea lor.

Compartimentul muzeal, compus din Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș și Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, și-a primit vizitatorii, atât la secţia de Știinţele Naturii – extrem de atractivă, dar și în celelalte spații expoziționale, elevii descoperind istoria orașului și a zonei, evenimente și personalități istorice, culturale și artistice. La complexul memorial „Lucian Blaga” din Lancrăm am avut onoarea de a fi vizitați de elevi din întreaga țară, dornici să descopere „curțile dorului” și să cunoască locurile pe care Lucian Blaga le-a iubit atât de mult.

„Săptămâna Verde” a fost o sărbătoare a naturii și a prieteniei, un prilej de educație și conștientizare pentru întreaga comunitate. Prin participarea activă la evenimente, ne-am reafirmat cu toții angajamentul față de protejarea mediului înconjurător și ne-am conectat cu frumusețea și importanța naturii în viața noastră.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului”  într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu  Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală  şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau  atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”,  Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele,  în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”,  acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba