Social-Economic
Județul Alba, locul 9 la exporturi și locul 13 la importuri, potrivit ultimelor date statistice: Germania, principalul partener de relații economice internaționale
Valoarea exporturilor realizate de Judeţul Alba în luna ianuarie 2022 a fost de 233561 mii euro, în crestere cu 26,1% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021.
Valoarea importurilor realizate de Judeţul Alba în luna ianuarie 2021 a fost de 207834 mii euro în crestere cu 4,1% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021 ( situatie conjuncturala datorata epidemiei COVID ).
Judeţul Alba deţine o pondere de 3,5% din valoarea totală a exporturilor României realizată în ianuarie 2022, importurile având o pondere de 2,3%. Față de luna anterioară exporturile realizate au crescut cu 36,5%, iar importurile cu 23,9%.
În luna ianuarie 2022, la nivelul județului Alba s-au realizat exporturi în valoare de 233561 mii euro, reprezentând 3,5% din totalul exporturilor la nivel naţional (6759227 mii euro), în crestere cu 36,5% faţă de exporturile realizate în luna anterioară şi cu 26,1% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021. Valoarea importurilor efectuate în luna ianuarie 2022 a fost de 207834 mii euro, reprezentând 2,3% din totalul importurilor la nivel naţional (8881455 mii euro), în crestere cu 23,9% faţă de cele realizate în luna anterioară şi cu 4,1% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2021.
Analizând structura exporturilor în ianuarie 2022 pe principalele grupe de mărfuri, se remarcă o pondere mai mare a următoarelor grupe: mijloace de transport (55%), maşini, aparate şi echipamente electrice (10,5%), lemn şi articole din lemn (10,2%), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (3,1%).În cadrul secţiunilor cu pondere semnificativă, comparativ cu luna corespunzatoare din anul 2021, s-au înregistrat creșteri la: lemn şi articole din lemn (+37,2%), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (+35,8%), mijloace de transport (+21,8%) si maşini, aparate şi echipamente electrice (+3,6%).
Referitor la structura importurilor, cele mai mari ponderi în total sunt deţinute de următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat: mijloace de transport (39,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice (24,5%), metale comune şi articole din acestea (6.5%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (6,5%). Creşteri ale importurilor faţă de ianuarie 2021 s-au înregistrat doar la secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice (+14,4%), restul sectiunilor cu pondere semnificativa de peste 3% înregistrand scaderi, astfel: metale comune şi articole din acestea (-24,4%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (-8,4%) si mijloace de transport (-7,2%).
În ianuarie 2022, soldul operaţiunilor de comerţ exterior a fost pozitiv, în valoare de 25727 mii euro, soldul operaţiunilor de comerţ exterior înregistrat în ianuarie 2021 fiind negativ, -14404 mii euro). Cele mai mari valori ale soldului pozitiv al operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat al produselor: mijloace de transport (+46148 mii euro), lemn şi articole din lemn (+19241 mii euro), produse minerale (+7151 mi euro), articole din piatră, ipsos, ciment (+4473 mii lei), încălțăminte, palarii, umbrele și articole similare (+3902 mii euro), și mărfuri şi produse diverse, inclusiv mobilier (+3630 mii euro). Cele mai mari valori negative ale soldului operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni: masini, aparate și echipamente electrice (-26455 mii euro), metale comune şi articole din metal (-11140 mii euro), instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale (-10986 mii euro), animale vii si produse animale (-3126 mii euro).
Clasamentul valoric al judeţelor, ordonate descrescător, după valoarea exporturilor şi a importurilor realizate în ianuarie 2022, situează judeţul Alba pe locul 9 la exporturi şi locul 13 la importuri.
Principalii parteneri de relaţii internaţionale ai judeţului în ianuarie 2022, după ponderea în valoarea totală a exporturilor şi importurilor au fost:
-la export : Germania (63,8%), Ungaria (7,8%), Italia (5,8%),;
-la import : Germania (66%), Italia (9,2%), China (4,7%).
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 18 ore
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic