Știri

Firmele și PFA vor avea, pe lângă CUI și CIF, înca un cod de identificare. De când se aplica noua reglementare?

Publicat

acum 9 ani

în

16/07/2015

Atat persoanele juridice, cat si cele fizice, vor fi identificate in Registrul Comertului prin inca un cod de inregistrare, potrivit unei legi care a fost publicata luni in Monitorul Oficial. Astfel, acestea vor avea in plus, pe langa numarul de ordine actual din Registrul Comertului si codul unic de inregistrare fiscala, si un identificator unic la nivel european. Află mai multe de pe radiounirea.ro.

Noul cod unic de identificare (EUID) va permite contribuabililor sa fie identificati in sistemul de interconectare a registrelor comertului din statele membre ale Uniunii Europene, din care urmeaza sa faca parte si Registrul Comertului din Romania.
Noile reglementari referitoare la identificarea operatorilor economici sunt cuprinse in Legea nr. 152/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul inregistrarii in registrul comertului, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 519 din 13 iulie.
Actul normativ a fost promulgat in 18 iunie, de Presedintele Romaniei, dupa ce fusese adoptat prin vot final de deputati la finalul lunii mai.
Noile prevederi referitoare la identificarea operatorilor economici nu se vor aplica imediat, ci vor intra in vigoare peste aproximativ doi ani, in 17 iulie 2017.

Noul cod unic de identificare va individualiza operatorul economic in tot spatiul comunitar
Potrivit Legii publicate luni, registrul central al comertului (tinut de Oficiul National al Registrului Comertului – ONRC) si registrele comertului tinute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale urmeaza sa fie incluse intr-un sistem european in care vor fi cuprinse toate registrele comertului din statele membre ale Uniunii Europene, respectiv sistemul de interconectare a registrelor comertului. Pentru ca persoanele fizice si juridice inregistrate in registrele comertului din Romania sa poate fi identificate in sistemul european, ele vor primi un nou cod de identificare, mai exact – identificatorul unic la nivel european (EUID).
Acest nou cod de identificare va fi atribuit contribuabililor inregistrati la Registrul Comertului, pe langa identificatoarele deja existente, pe care ei le au in momentul de fata, respectiv numarul de ordine din Registrul Comertului si codul unic de inregistrare fiscala. Noul cod va fi primit atat de persoanele juridice, cat si de persoanele fizice care se inregistreaza la ONRC pentru a desfasura activitati economice sub forma de persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau familiale.
Codul EUID, care se va implementa din 2017, va include:
• elementul de identificare al Romaniei,
• elementul de identificare al registrului national in Uniunea Europeana
• numarul persoanei din Registrul Comertului
Totodata, conform prevederilor din noua lege, daca va fi necesar, pentru a evita erorile de identificare, codul unic de inregistrare la nivel European va contine si alte elemente, care nu sunt insa specificate in reglementari.
Actul normativ mai stabileste ca identificatorul unic la nivel European EUID va fi trecut pe certificatul de inregistrare la Registrul Comertului, documentul pe care orice firma sau persoane fizica il primeste la inmatricularea ca operator economic in Registrul Comertului. Documentul contine, in prezent, numai numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare fiscala atribuit de Ministerul Finantelor.

Citește și Vrei asigurare facultativă a locuinţei? Mai întâi încheie una obligatorie!

Oricine va putea obtine online si gratuit date despre orice firma din UE
Noua lege prevede ca, prin sistemul de interconectare a registrelor comertului, ONRC urmeaza sa puna la dispozitia publicului documentele si informatiile referitoare la profesionistii din toate tarile membre ale Uniunii Europene, inregistrati in registrul comertului.
Astfel, pe pagina de internet a ONRC si pe portalul de servicii online al acestuia, urmeaza sa fie disponibile gratuit prin sistemul de interconectare a registrelor comertului urmatoarele informatii:
• denumirea si forma juridica a persoanei inregistrate in registrul comertului;
• sediul social/profesional al persoanei inregistrate in registrul comertului si statul membru in care este inmatriculata;
• numarul de ordine din registrul comertului al persoanei inmatriculate/inregistrate, identificatorul unic la nivel european EUID si codul unic de inregistrare fiscala;
• starea firmei.
De asemenea, contra-cost, pe cheltuiala solicitantului, vor putea fi eliberate copii in format electronic ale:
• certificatelor de pe inregistrarile efectuate in registru
• actelor prezentate in acest scop,
• certificatelor constatatoare ca un anumit act sau fapt este ori nu este inregistrat.
Actul normativ precizeaza ca nivelul de tarifare perceput pentru furnizarea de copii si/sau informatii prin sistemul de interconectare a registrelor comertului nu va depasi costurile administrative asociate.

Structura registrului comertului va fi modificata
Noua lege actualizeaza si structura actuala a registrului comertului, acesta urmand sa fie organizat diferit fata de acum. Astfel, in noua sa forma, registrul va fi impartit in trei categorii:
• un registru pentru inregistrarea persoanelor juridice societati, companii nationale si societati nationale, regii autonome, grupuri de interes economic, organizatii cooperatiste, societati europene, grupuri europene de interes economic, alte persoane juridice expres prevazute de lege, cu sediul principal sau sedii secundare in Romania;
• un registru pentru inregistrarea persoanelor juridice societati cooperative si societati cooperative europene, cu sediul principal sau sedii secundare in Romania;
• un registru pentru inregistrarea persoanelor fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, cu sediul profesional sau sedii secundare in Romania.
In prezent, registrul comertului este alcatuit dintr-un:
• registru pentru inregistrarea comerciantilor persoane fizice si asociatii familiale,
• un registru pentru inregistrarea societatilor cooperative si
• un altul pentru inregistrarea celorlalti comercianti persoane juridice.

Prin sistemul de interconectare, ONRC va primi si cereri pentru dizolvare, lichidare sau de insolventa
Oficiul registrului comertului va putea primi, prin sistemul de interconectare a registrelor comertului, informatiile si documentele privind deschiderea si incetarea oricarei proceduri de dizolvare, lichidare sau de insolventa a persoanei juridice din statul membru al Uniunii Europene, precum si privind radierea acesteia din registru, pentru inregistrarea din oficiu a acestora, cu titlu gratuit, in registrul comertului, in care sunt inregistrate la sucursalele deschise de aceasta.
De asemenea, la randul sau, oficiul registrului comertului urmeaza sa transmita, prin intermediul sistemului de interconectare a registrelor comertului, cu titlu gratuit, informatiile si documentele mentionate anterior referitoare la persoanele juridice inregistrate in Romania si care au infiintate sucursale in alte state membre ale Uniunii Europene, in vederea inregistrarii acestor date in registrul comertului.
In cazul in care persoana juridica din statul membru al Uniunii Europene a fost radiata din registru, oficiul registrului comertului va radia, din oficiu, cu titlu gratuit, sucursalele acesteia, imediat ce a primit informatiile si documentele in acest sens, se mai prevede in noua lege. Exceptie vor face sucursalele persoanelor juridice din statul membru al Uniunii Europene care au fost radiate din registru ca o consecinta a unei modificari a formei juridice a entitatii in cauza, a unei fuziuni sau divizari sau a unui transfer transfrontalier al sediului social.
Sursa:avocatnet.ro

Alte articole etichetate cu:cod cui firme identificare reglementare pfa

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 6 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 8 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 10 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.