Rămâi conectat

Știri

Codul bunelor maniere: Ce reguli trebuie să respectăm la o masă festivă

Publicat

în

Felul in care o persoana se comporta la masa spune multe despre buna sa crestere

Daca la mesele familiale ne mai permitem sa renuntam la eticheta, la mesele festive, cum este cea de Crăciun sau Anul Nou , exista anumite reguli de bun simt care nu ar trebui incalcate niciodata nici de gazda, dar nici de invitat.

Cum se aranjeaza masa.

In zilele de sarbatoare, ar trebui sa acordam o atentie deosebita aranjarii mesei, mai ales daca avem invitati. Fata de masa trebuie sa fie curata si pe cat posibil din tesaturi naturale (trebuie evitate fetele de masa din material plastic, chiar daca imita cea mai sofisticata tesatura). Decoratiile pentru masa de anul nou, la fel ca cele pentru orice masa festiva, trebuie alese cu grija, fie ca e vorba de lumanari sau flori, astfel incat sa nu fie prea voluminoase ori prea incarcate, sa ocupe prea mult spatiu sau sa ii impiedice pe invitati sa se vada intre ei.

La mesele festive, fiecare farfurie va fi dublata de o alta care se asaza dedesubt, pentru serviciu, care va fi utilizata doar pentru a pune pe ea farfuria din care mancam.

Potrivit Aureliei Marinescu, autorea cartii Bunele maniere astazi, masa festiva se prezinta, de obicei, astfel :

Farfuria pentru primul fel este asezata deasupra farfuriei de serviciu. Pe ea se pune servetul frumos impaturit.

Locul furculitelor este in stanga farfuriei. Aliniate de la dreapta spre stanga in ordinea utilizarii lor, acestea se asaza cu dintii in sus.

Cutitele se pun in dreapta farfuriei, cu partea taioasa spre farfurie, tot in ordinea utilizarii – cel mai indepartat de farfurie este pentru primul fel de mincare.

In fata farfuriei stau lingura de supa cu curbura in sus si, uneori, lingurita de desert (daca e loc pe masa).

Atentie! Nu vom aseza niciodata alaturi mai mult de trei cutite si de trei furculite.

Locul paharelor este tot in fata farfuriilor, insa acestea se asaza spre dreapta. Trei tipuri de pahare sunt obligatorii – de tuica, de vin (paharul de vin rosu e cevamai mic decit cel de vin alb ) si de apa.

De asemenea, de pe masa nu trebuie sa lipseasca, solnitele si recipientele pentru piper, in timp ce uleiul, otetul sau mustarul se vor aduce doar daca cineva le cere. Nici scobitorile nu au ce cauta pe masa pentru ca ele nu se folosesc in public.

Chiflele sau feliile de paine se pun in doua-trei cosulete speciale , repartizate simetric.

In ceea ce priveste asezarea bauturilor, bunele maniere spun ca sticlele de apa si vin ar trebui dispuse simetric pe masa, la indemana barbatilor care fac oficiul de a servi bauturile.

Pozitia corecta la masa. La masa stam drepti, dar nu incordati. Picioarele nu trebuie intinse prea tare ( sa nu ii incomodeze pe vecini), iar bratele sau coatele nu trebuie sa stea pe masa. De asemenea, nici obiectele persoanale (telefoane, chei, genti) nu vor fi insirate pe masa.

Nu trebuie sa mancam in graba sau nervos, ci trebuie sa servim preparatele pe indelete, savurandu-le.

Bem si mancam cu gura inchisa. Chiar daca avem ceva de povestit, asteptam pana am terminat de mestecat. Este dezagreabil sa vorbim cu gura plina.

Nu cerem ce nu ni s-a oferit mai intai. Regulile de buna purtare ne impun sa nu cerem gazdei un anumit produs, daca aceasta nu ni l-a oferit in prealabil, pentru ca s-ar putea sa nu-l aiba si astfel s-ar simti jenata.

Complimentam bucatarul. Este politicos sa rasplatim efortul celui care a gatit cu un compliment delicat: „Delicioasa supa !” ,”Ce frumos arata salata!” , „Ce bine miroase friptura!”. Nu trebuie, insa, sa exageram cerand pe loc reteta unui anumit fel de mancare.

Fara sfaturi culinare adresate bucatarului. Bunele maniere spun ca musafirul trebuie sa manance asa cum gateste gazda. Ea are obligatia sa condimenteze preparatele moderat, iar musafirul trebuie sa le accepte, fara sa faca remarci, in functie de preferintele sale (Replici ca „Aceasta supa putea fi mai sarata”, de exemplu, nu ar trebui adresate celui care a gatit ). Invitatul isi mai poate adauga sare sau piper in mancare, insa numai dupa ce a gustat preparatul, in caz contrar gestul poate fi considerat o insulta pentru bucatar.

Conversatia din timpul mesei trebuie sa fie agreabila. La masa se vor evita discutiile neplacute sau glumele indecente. De asemenea, sicanele sau observatiile nu prea au ce cauta la masa, asa ca, daca, de exemplu, copilul nostru face o greseala, ii atragem atentia discret, fara a face prea mare caz din asta. Pentru a savura cat mai mult preparatele si pentru a ne bucura de masa, telefoanele mobile ar trebui setate pe modul silentios, astfel incat sa nu deranjeze daca vor suna. Bineinteles, pe cat posibil, trebuie evitat sa vorbim la telefon in timpul mesei. Totodata, la masa nu cascam,nu ne suflam nasul si nu facem niciun alt gest care i-ar putea indispune pe ceilalti.

Portii mici, pe care sa le putem termina. Este nepoliticos pentru un invitat la masa sa isi umple exagerat farfuria cu mancare si sa lase mai mult de jumatate neatinsa.

Fumatul la masa. Oricat de mult si-ar dori o tigara, un fumator trebuie sa astepte sa termine toata lumea de mancat si apoi sa ceara voie sa fumeze de la cei prezenti.
Stiati ca? (Reguli de servire a bauturilor)
• Apa naturala sau minerala, precum si sampania dulce trebuie servite intotdeauna foarte reci.
• Nu se serveste niciodata un vin dulceag intre alte doua vinuri albe sau rosii , seci.
• Vinurile albe seci se servesc inaintea celor rosii. In schimb, vinurile albe foarte dulci se servesc dupa cele rosii;
• Ordinea vinurilor la masa este totdeauna crescatoare : mai intai vinurile slabe , apoi cele tari.
• Vinurile spumante pot fi servite dupa sau inaintea celor nespumante, dar , niciodata intre ele.
• Berea se serveste foarte rece in pahare mari fara picior sau halbe, insa nu este indicata la o masa festiva, ci doar la reuniuni familiale sau mai intime, cu prieteni apropiati.

Sursa.avocatnet.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

în

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.  Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

în

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Reducere a impozitelor locale pentru donatori de sânge: Alba Iulia, gata să aplice măsura

Publicat

în

Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge

Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.

Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba