Rămâi conectat

Știri

Eroii din Crăciunelu de Jos: Care este lista lor

Publicat

în

Eroii din Crăciunelu de Jos: Care este lista lor

După anul 1990, în localitatea Crăciunelu de Jos a fost înălțată o troiță pentru comemorarea a 42 de eroi din localitate, căzuți în cel de-al doilea război mondial.

Despre cine este vorba?

1. Ioan Baba, născut în anul 1908, a urmat stagiul militar la Beiuș, într-o unitate de vânători de munte. A fost dat dispărut în regiunea Harkov.

2. Ionel Baba, născut în 1913, a efectuat stagiul militar, între anii 1935 și 1936, la o unitate militară din Satu Mare. În 1939 a fost concentrat cu gradul de sergent la Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, care, la 20 III 1942. a fost trimis pe frontul de est. Rănit la cap și la picior, Ionel Baba, căzut prizonier, refuză să intre în Divizia „Tudor Vladimirescu”. Deportat, moare într-un lagăr de prizonieri din Stalingrad.

3. Vasile Baba, născut în anul 1922, a urmat stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie, în anul 1943, având gradul de caporal. Luat prizonier de sovietici, la 23 VIII 1944, într-o pădure de lângă Podul Iloaiei, a fost transferat în regiunea Uzman din U.R.S.S., iar de acolo în lagărul numărul 3 din Voronej, unde moare în anul 1945.

4. Vistian Baba, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1943, în Regimentul 82 Infanterie, având gradul de caporal. Este luat prizonier după 23 VIII 1944 și moare în primăvara anului 1945, în lagărul nr. 3 din Voronej.

5. Ioan Balica, născut în 1906 în Ocnișoara și ajuns în Crăciunelu de Jos prin căsătorie, își satisface stagiul militar în perioada 1926-1928, la Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. A participat, între anii 1941-1942, la luptele de pe frontul de est, căzând prizonier la Stalingrad. În final a fost dat dispărut.

6. Ioan Bărbuleț, născut la 10 VI 1919, a efectuat stagiul militar între 1941 și 1942, la o unitate de cavalerie, cu sediul la Dumbrăveni. Cu gradul de sergent, cade eroic, la 24 IX 1942, pe câmpul de luptă în regiunea Erevan-Ambiokaia.

7. Visentea Boitor, născut în 1915 în satul Ciufud, și-a satisfăcut stagiul militar (1935-1936) la o unitate de grăniceri din Chișinău. Participă, în cadrul Batalionului 7 Vânători de munte, pe frontul din Ucraina, unde cade eroic în toamna anului 1941, în regiunea localității Iariveskaia.

8. Gheorghe Bonțida, născut în anul 1914, a fost concentrat ca mână de lucru pe frontul de est, pentru efectuarea unor lucrări la calea ferată și la construirea unor adăposturi și tranșee. A fost dat dispărut în condiții necunoscute.

9. Vasile Cândea, născut în 1914 în Blaj, a fost învățător în satul Crăciunelu de Jos. Urmează cursurile Școlii de ofițeri în rezervă, fiind avansat la gradul de sublocotenent, iar în 1941 pleacă pe frontul de est cu Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud. Cade eroic în 1941, în fruntea ostașilor săi, la nord de Odessa, în zona localității Malaya-Berejorca.

10. Alexandru Coman, născut în 1918, își efectuează stagiul militar în Divizionul 3 Obuziere de munte. În iarna anului 1945, în luptele de la poalele Munților Bükk, este grav rănit și moare într-un spital de campanie din Cehoslovacia.

11. Ioan Coman, născut în 1921, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni și este luat prizonier, după 23 VIII 1944, în satul Jitov de lângă Piatra Neamț. A fost deportat în lagărele din Uzman, Voronej (lagărul nr. 3) și din Asia, de unde nu se mai întoarce.

12. Ioan Comșa, născut în anul 1921, efectuează stagiul militar (1941-1942) la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În perioada 1942-1944 participă la acțiunile militare de pe frontul de est, iar la 23 VIII 1944 a fost luat prizonier de sovietici. A fost deportat, inițial, în lagărul de la Uzman, iar apoi în cel de la Voronej, unde moare.

13. Vasile Comșa, născut în 1917, a urmat Școala de Subofițeri de Jandarmi din București. În perioada 1941-1944, participă la luptele de pe teritoriul U.R.S.S.-ului și moare în largul Mării Negre, pe un vas mitraliat de un avion inamic, în timpul retragerii din Crimeea spre Constanța.

14. Vasile Comșa (Țâca), născut în 1920, și-a satisfăcut stagiul militar la Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud (1940-1941), fiind avansat la gradul de sergent. A căzut eroic în Crimeea (20 IX 1943).

15. Ioan Cristea, născut în 1920, își satisface stagiul militar, în perioada 1941-1942, la Regimentul 41 Artilerie din Brașov. Prins în încercuirea de la Cotul Donului (1942), a fost dat dispărut.

16. Simion Crișan, născut în 1920, efectuează stagiul militar în Batalionul de pontonieri, din Sebeș-Alba (1940-1941). Moare, în 1942, făcând de gardă la un pod bombardat de aviația sovietică.

17. Teodor Domșa, născut în 1914 în satul Pețelca, se stabilește în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Luptă în cadrul Regimentului 1 Vânători și cade eroic în regiunea Odessa, la 24 IX 1941.

18. Ioan Fântână, născut în 1914, urmează stagiul militar la Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud. Cade eroic, pe teritoriul Ucrainei, în toamna anului 1941.

19. Vasile Goța, născut la 25 X 1922, efectuează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. Luat prizonier de sovietici, după 23 VIII 1944, în regiunea orașului Iași, moare în lagăr la Rostov.

20. Emil Iuga, născut în 1907, urmează stagiul militar în Batalionul de Vânători de munte din Beiuș (1927-1928). Este grav rănit în luptele din zona Sulița Moldovei, în 1941. La cererea sa și a soției este externat din spitalul din Câmpulung Moldovenesc și moare, la scurt timp, acasă.

21. Andrei Lăcătuș, născut în 1912, și-a satisfăcut stagiul militar în Râmnicu Sărat (1932-1933). Participă, în cadrul unei unități de vânători de munte, la luptele din Munții Caucaz. Este ucis, în toamna anului 1942, de o bombă de aruncător.

22. Mihai Lăcătuș, născut în 1914, își efectuează stagiul militar în Râmnicu Sărat. În primăvara anului 1942 este rănit și internat într-un spital din U.R.S.S., fiind, ulterior, dat dispărut.

23. Ștefan Lăcătuș, născut în 1914, efectuează stagiul militar în Regimentul 6 Pionieri din Alba Iulia (1934-1935). Participă cu Regimentul 9 Dorobanți la luptele din zona Cotul Donului și este dat dispărut în anul 1942.

24. Nicolae Mailat, născut în 1911, își satisface stagiul militar, în anii 1931 și 1932, în Batalionul de Vânători de munte din Beiuș. Moare în anul 1942, pe teritoriul Ucrainei, într-o ambuscadă în care a căzut coloana de căruțe pentru transportul materialelor în care activa.

25. Cornel Mărculeț, născut în anul 1903, efectuează stagiul militar, probabil, la o unitate de vânători de munte. Participă la campania din est de unde nu se mai întoarce.

26. Trifan Mărculeț, născut în 1914, participă ca brancardier la operațiunile militare de pe teritoriul Cehoslovaciei începând din anul 1944. Moare la 9 IV 1945 în Munții Tatra în timp ce participa la evacuarea răniților din linia întâi.

27. Gheorghe Mărginean, născut în 1914, participă în toamna anului 1944 la luptele purtate împotriva trupelor hitleristo-horthyste în apropierea localității Mirăslău. Se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în spital la Aiud.

28. Ioan Mărginean, născut în anul 1922, moare în anul 1944 într-o unitate militară din Roșiorii de Vede în timp ce participa la întreținerea armamentului.

29. Traian Moiseș, născut în 1911 în Galda de Jos, ajunge în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Urmează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia, iar în anul 1942 a fost prins în încercuirea de la Stalingrad și dat dispărut.

30. Vasile Pascu, născut în anul 1914, își satisface stagiul militar la Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud (1934-1935). Cade eroic, în 1942, în luptele din Munții Caucaz.

31. Gheorghe Raț, născut în 1913, urmează stagiul militar la Escadronul 3 Vânători călare din Dumbrăveni (1933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei și Mihalț după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat.

32. Gheorghe Roșian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operațiunile militare de pe frontul de est, fiind dat dispărut.

33. Alexandru Sârbu, născut în 1916, își satisface stagiul militar în cadrul Escadronului 3 Vânători călare din Dumbrăveni, în perioada 1936-1937. A participat – din iunie 1941 – la luptele de pe frontul de est și a fost dat dispărut în condiții necunoscute.

34. Gheorghe Sârbu, născut în 1920, urmează stagiul militar, în perioada 1940-1941, la Regimentul 19 Artilerie din Ploiești. Prins în încercuirea de la Cotul Donului, a fost dat dispărut. 35. Ioan Ștef, născut în 1914, își satisface stagiul militar, în intervalul 1934-1935, în Batalionul 8 Vânători de Munte din Aiud. A căzut eroic în anul 1943 în luptele de la Sevastopol, din Crimeea.

36. Mihai Surany, născut la 11 IV 1911, își efectuează stagiul militar la jandarmi, în Chișinău și Tighina (Basarabia). Unitatea din care făcea parte a fost încercuită la Stalingrad, iar ultima știre despre el a fost furnizată de Crucea Roșie Germană, la 12 XII 1942. În final a fost dat dispărut.

37. Gligor Urian, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni, cu care participă la luptele date pe frontul de est. În anul 1944 a fost luat prizonier și moare într-un lagăr din U.R.S.S.

38. Iulian Urian, născut în 1916, urmează stagiul militar în Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, cu care ajunge pe front. Moare în anul 1942, în luptele din Munții Caucaz.

39. Nelu Urian (fratele lui Gligor și Iulian Urian), născut în 1923, își efectuează stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În intervalul 1943-1944 a participat la operațiunile militare de pe frontul antisovietic, iar după 23 VIII 1944, la cele de pe frontul antihitlerist. Cade eroic în iarna anului 1945, în confruntările din Munții Tatra.

40. Gheorghe Vestemean, născut în 1920, își desfășoară stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În august 1944 este făcut prizonier și deportat, pe rând, în lagărele de la Uzman și Voronej (lagărul nr. 3). În anul 1945 a fost mutat într-un lagăr necunoscut de unde nu s-a mai întors.

41. Ioan Vestemean, născut în anul 1920, urmează stagiul militar în Regimentul 41 Artilerie din Codlea. În anul 1942, în timpul luptelor de la Cotul Donului, a fost dat dispărut.

42. Gheorghe Zehan, născut în anul 1919, urmează între 1941 și 1943 Școala Militară de Ofițeri de Infanterie din Sibiu, unde este avansat la gradul de sublocotenent. Participă atât la operațiunile militare de pe frontul de est (1943-1944), cât și la cele de pe frontul de vest. Cade eroic, în toamna anului 1944, în timpul luptelor din regiunea orașului Drobeta Turnu Severin.

sursa: „Jertfe pe altarul patriei – Eroii din localitatea Crăciunelu de Jos (judeţul Alba) căzuţi în al doilea război mondial (1941-1945)”, DACOROMANIA, Nr. 36 /(2008), p. 63-65


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

în

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.  Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

în

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Reducere a impozitelor locale pentru donatori de sânge: Alba Iulia, gata să aplice măsura

Publicat

în

Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge

Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.

Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba