Rămâi conectat

Știri

Așa poți să postești sănătos!

Publicat

în

Alimentele de post, precum: drojdia de bere, sfecla roşie, lactatele din soia, cartofii dulci, fructele oleaginoase (nucile) şi morcovii sunt alimente care menţin nivelul energiei în lipsa „hranei de dulce”, înterzisă de tradiţie pentru perioada de post.

”Persoanele care postesc mai mult de o lună şi jumătate, cât durează Postul Mare al Paştelui, trebuie să consume multe sucuri de legume, de fructe şi preparate din soia.

Vitaminele, mineralele şi enzimele, conţinute de aceste alimente, ajută la buna funcţionare a organelor vitale şi menţin energia. Deoarece vitamina B12 lipseşte din hrana de post, în acest interval sunt necesare  şi suplimentele de vitamina B12 pentru a evita simptome neplăcute cum ar fi palpitaţiile, oboseala şi dificultatea de concentrare.

În Post, se recomadă supele de legume acrite cu borş şi să consume cel puţin doi litri de lichide: băuturi preparate din citrice, sucuri de legume, ceaiuri bogate în vitamina C şi apă plată”, precizează  Eugen Giurgiu, doctor în biochimie.

Drojdia de bere este „doctorul” postitorilor

Substanţă densă, de culoare cenuşie, drojdia de bere este un tonic de neînlocuit în cazul persoanelor care postesc şi al vegetarienilor. În timpul Postului, drojdia de bere este un „doctor”excelent, deoarece asigură organismului un tratament bogat în nutrienţi importanţi: complexul B (B1, B2, B3, B5, B7, B8, B9, B12, B15), vitaminele D şi E (biotina), enzime, minerale care se asimilează uşor în corp, cum ar fi: calciul, magneziul şi fosforul, dar şi oligoelementele vitale pentru sănătate: seleniul şi cromul. Vitaminele şi mineralele conţinute de drojdia de bere, în frunte cu seleniul, îşi fac „datoria”şi întăresc imunitatea.

Reglează colesterolul şi tensiunea

Mai mult, pentru postitori, consumul de drojdie de bere este benefic, deoarece scade nivelul colesterolului „ rău” şi combate hipertensiunea, doi dintre factorii majori, implicaţi în apariţia bolilor de inimă. De asemenea, în timpul Postului Mare, bolnavii cardiaci trebuie să consume periodic suplimente alimentare  de drojdie de bere sub formă de fulgi, granule, comprimate  sau drojdie în stare proaspără. Pentru un adult, doza zilnică este de trei linguriţe.

Astfel că, fiecare porţie se administrează pe stomacul gol: dimineaţa, la prânz şi seara. Cura cu drojdie de bere este indicată şi persoanelor anemice, dar şi celor care au probleme de asimilare a mineralelor, în special magneziu şi calciu. În acest caz, cura trebuie urmată timp de 21 de zile. În acest interval, se consumă trei linguri pe zi, câte o lingură înaintea fiecărei mese principale. Mai mult, drojdia de bere reglează şi tulburările de coagulare şi alte boli ale sângelui.

Sfecla roşie, o legumă de bază în post

Recomandată în hrana de post, dar şi în alimentaţia curentă, sfecla roşie (Beta rubra) are proprietăţi nutritive, energizante, revigorante şi remineralizante. Deşi este originară din Europa, sfecla roşie este răspândită pe toate continentele.

Nutriţioniştii europeni recomandă consumul sucului de sfeclă roşie ca un remediu excepţional împotriva anemiei şi a bolilor de sânge.

De asemenea, hipertensivii trebuie să consume sfeclă roşie (sub formă de suc sau de salate), pentru că aceasta menţine tensiunea arterială la cote normale. În cazul bolnavilor de ficat, sfecla roşie contribuie la regenerarea celulelor hepatice. Cercetări recente au remarcat şi proprietăţile antigripale şi antiinfecţioase  ale sucului extras din rădăcina legumei. Efectele benefice ale sfeclei roşii se datorează substanţelor nutritive conţinute: minerale (potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, sodiu), hidrocarburi, amidon şi un izvor de vitamine (A, B1, B2, B5, B6, C, E şi PP).

Lactatele din soia, bune pentru sistemul imunitar

Alimente de bază în timpul Postului Mare, laptele şi iaurtul preparate din soia care conţin fibre şi o bogăţie de nutrienţi, ajută organismul să lupte cu anemia şi să-şi menţină nivelul de energie.  La fel şi brânza din soia, cunoscută sub numele de tofu, fie că este simplă sau îmbogăţită cu ardei ori cu chimen, conţine proteinele necesare care menţin un nivel optim de energie şi un sistem imunitar echilibrat. Lactatele din soia menţin sănătatea inimii, reduc nivelul colesterolului „rău” din sânge şi completează hrana celor care postesc mai mult de o lună şi jumătate.

Cartofii dulci sporesc acuitatea vizuală

Deseori, postitorii nu ştiu cât de valoroşi sunt cartofii dulci pentru sănătatea lor. Printre alimentele bogate în nutrienţi, ce trebuie consumate în post, sunt şi cartofii dulci. Această legumă foarte gustoasă conţine proteine, vitamine (C şi E), minerale şi o concentraţie mare de betacaroten. Delicioşii cartofi dulci au efecte antiinflamatorii şi sporesc acuitatea vizuală, iar lista beneficiilor se poate completa, cu multe alte exemple.

De aceea, este bine să amintim că leguma este o sursă de calciu (care menţine densitatea osoasă), de mangan (deoarece echilibrează nivelul glucozei din sânge) şi de cupru (esenţial în procesul de vindecare în cazul afecţiunilor cutanate).Totodată, ceaiul preparat din cojile cartofilor dulci este un adjuvant preţios în tratamentul hipertensiunii arteriale. Când sunt consumaţi în cure de 20 de zile, de cinci-şase ori pe an, cartofii dulci previn apariţia cancerului.

Nucile sunt săţioase şi hrănitoare

Nucile, aceste fructe oleaginoase, săţioase şi hrănitoare, nu trebuie să lipsească din hrana persoanelor care postesc. Surse de vitamine (A, B, C şi E), de minerale (iod, potasiu, fier, magneziu, zinc şi fosfor) şi de proteine, nucile previn carenţele nutriţionale. Mai mult, aceste tonice naturale menţin tonusul psihic, atât de necesar în timpul postului.

Cercetările recente au dovedit şi rolul activ al nucilor în reducerea nivelului colesterolului „rău” şi în reglarea tensiunii arteriale. În timpul postului, nucile pot fi adăugate în salatele de crudităţi, dar şi în mâncărurile de legume. Cine consumă zilnic miezul de la patru-cinci nuci, ţine departe de sine bolile cardiovasculare, spun specialiştii.

Morcovii, un aliment esenţial pentru sănătatea postitorilor

Morcovii sunt surse valoroase de betacaroten (provitamina A), care protejează sănătatea ochilor, a pielii şi a mucoaselor. Nutriţioniştii susţin că morcovii sunt un aliment de bază în timpul postului, deoarece completează alimentaţia persoanelor care postesc cu:  vitamina C şi complexul B), cu  minerale cum ar fi: calciul, fosforul, fierul, magneziul, potasiul şi cu hidraţi de carbon. Preparaţi sub formă de salate, asezonate cu seminţe de susan (bogate în lecitină), cu pătrunjel (o altă sursă valoroasă de vitamina C) şi cu ulei de măsline, hrana pe bază de morcovi ţine la distanţă anemia şi astenia, afecţiuni specifice sezonului de primăvară, care bate la uşă.

Sursa: click.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba