Rămâi conectat

Știri

Când și cum au apărut felicitările de Ziua Îndrăgostiților

Publicat

în

Una dintre cele mai comercializate sărbători din an este Ziua Îndrăgostiţilor. În această perioadă, felicitările decorate simboluri ale dragostei sunt la mare căutare. Se spune că sărbătoarea dragostei îşi are originile în Roma Antică, dar oare hârtiuţele frumos colorate, ce conţin cuvinte călduroare adresate persoanei iubite când au apărut prima dată?

Se pare că originea sărbătorii de Sfântul Valentin datează încă din antichitate, când romanii sărbătoreau în perioada 13-15 februarie Lupercalia, un mic festival al fertilităţii. Romanii sacrificau capre, cu ale căror piei îşi înfăşurau soţiile, pentru ca acestea să fie fertile. Cât despre Sfântul Valentin, se pare că au existat doi martiri cu acest nume, care au murit în numele creştinismului în Roma Antică:Valentin din Terni în anul 197 şi Valentin din Roma în anul 496. Legenda spune că Sfântul Valentin, întemniţat, s-ar fi îndrăgostit de fata unuia dintre paznici. El i-ar fi trimis fetei o scrisoare la finalul căreia s-a semnat “ de la Valentinul tău”-aceasta ar fi fost prima menţiune de acest fel. O legătură între ziua îndrăgostiţilor şi Sfântul Valentin se concretizează în 1382, când Geoffrey Chaucer scrie poemul “Parlement of Foules” în onoarea cuplului Richard al II-lea şi Anna de Boemia.

În Franţa secolului al XV-lea, ziua de 14 februarie devine o festivitatea dragostei, sărbătorită anual. Prima felicitare scrisă pe un pergament datează din 1415, imediat după bătălia de la Agincourt, când închis în Turnul Londrei, Ducele de Orleans îi scrie soţiei sale:Je suis desja d’amour tanné, Ma tres doulce Valentinée.Această scrisoare este păstrată astăzi în colecţia de manuscrise ale British Library. Tot aici se găseşte şi prima scrisoare de dragoste cu ocazia Sfântului Valentin, în limba engleză, scrisoare ce datează din 1477. Aceasta a fost trimisă de o anume Margery Brews logodnicului ei, John Paston. În scrisoare, Margery îşi descrie iubitul ca fiind al ei “mult iubit Valentin”.

În secolul al XVII-lea, ziua îndrăgostiţilor este menţionată de către Shakespeare în “Hamlet”, când Ofeliei îi sunt atribuite replicile: To-morrow is Saint Valentine’s day, All in the morning betime, And I a maid at your window, To be your Valentine.

În secolul al XVIII-lea apare unul dintre cele mai cunoscute poeme de dragoste din lume. Versurile au fost găsite într-o carte cu poezii pentru copii, tipărită în 1784:The rose is red, the violet’s blue, The honey’s sweet, and so are you.Cu toate acestea, poezia originală datează din 1590, când Sir Edmund Spenser scrie în The Faerie Queen:She bath’d with roses red, and violets blew, And all the sweetest flowres, that in the forrest grew.

Primele felicitări de Sfântul Valentin au fost trimise în secolul al XVIII-lea, fiind realizate manual. Cei îndrăgostiţi decorau foile de hîrtie cu diverse simboluri ale dragostei, şi scriau câteva rânduri persoanei iubite. Apoi, erau lăsate în cutia poştală, strecurate pe sub uşa, sau lăsate sub preşul de la intrare. În epoca georgină a Marii Britanii au apărut pentru prima dată felicitările tipărite. Cel mai vechi exemplar datează din 1797 şi  este păstrat la York Castle Museum. Felicitarea a fost trimisă de către o femeie pe nume Catherine Mossday către Mr. Brown, în Londra. Felicitarea era decorată cu flori şi imagini ale lui Cupidon, şi avea câteva rânduri printate: Since on this ever Happy day, All Nature’s full of Love and Play Yet harmless still if my design, ‘Tis but to be your Valentine.

În secolul al XIX-lea, revoluţia industrială a adus în Marea Britanie îmbunătăţiri în domeniul tiparului şi al manufacturii. Din acest motiv, realizarea felicitărilor de ziua îndrăgăstiţilor a devenit mult mai facilă, iar în scurt timp acestea au devenit extrem de populare.  Este estimat faptul că în 1820, doar în Londra au circulat peste 200 000 de astfel de felicitări. Din epoca victoriană au supravieţuit timpului multe felicitări, peste 1700 de exemplare fiind expuse la Muzeul din Londra. Colecţia a aparţinut lui Jonathan King, cel care a deţinut o mică firmă de fabricat astfel de scrisori de dragoste. Existenţa acestor exemplare demonstrează diversitatea de şabloane, versuri şi culori care erau folosite. Bineînţeles, cu cât designul era mai complex, cu atât era mai costisitor. Un lucru de menţionat este acela că în epoca victoriană folosirea binecunoscutelor inimioare de astăzi era aproape inexistentă.

La mijlocul secolului al XIX-lea, felicitările de Sfântul Valentin au traversat Atlanticul. Ele au devenit imediat populare în America, loc care le-a încurajat răspândirea prin diversificarea lor, dar şi prin preţuri la îndemâna oricui. În 1913, Hallmark Cards a produs primele felicitări de dragoste, lucru care a reprezentat un pas important în dezvoltarea comercializării lor de-a lungul timpului.

Sursa:.historia.ro, Historyextra.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba