Rămâi conectat

Știri

Cine sunt cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos

Publicat

în

Crăciunelu de Jos și eroii săi

După anul 1990, în localitatea Crăciunelu de Jos a fost înălțată o troiță pentru comemorarea a 42 de eroi din localitate, căzuți în cel de-al doilea război mondial.

Despre cine este vorba?

1. Ioan Baba, născut în anul 1908, a urmat stagiul militar la Beiuș, într-o unitate de vânători de munte. A fost dat dispărut în regiunea Harkov.

2. Ionel Baba, născut în 1913, a efectuat stagiul militar, între anii 1935 și 1936, la o unitate militară din Satu Mare. În 1939 a fost concentrat cu gradul de sergent la Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, care, la 20 III 1942. a fost trimis pe frontul de est. Rănit la cap și la picior, Ionel Baba, căzut prizonier, refuză să intre în Divizia „Tudor Vladimirescu”. Deportat, moare într-un lagăr de prizonieri din Stalingrad.

3. Vasile Baba, născut în anul 1922, a urmat stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie, în anul 1943, având gradul de caporal. Luat prizonier de sovietici, la 23 VIII 1944, într-o pădure de lângă Podul Iloaiei, a fost transferat în regiunea Uzman din U.R.S.S., iar de acolo în lagărul numărul 3 din Voronej, unde moare în anul 1945.

4. Vistian Baba, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1943, în Regimentul 82 Infanterie, având gradul de caporal. Este luat prizonier după 23 VIII 1944 și moare în primăvara anului 1945, în lagărul nr. 3 din Voronej.

5. Ioan Balica, născut în 1906 în Ocnișoara și ajuns în Crăciunelu de Jos prin căsătorie, își satisface stagiul militar în perioada 1926-1928, la Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. A participat, între anii 1941-1942, la luptele de pe frontul de est, căzând prizonier la Stalingrad. În final a fost dat dispărut.

6. Ioan Bărbuleț, născut la 10 VI 1919, a efectuat stagiul militar între 1941 și 1942, la o unitate de cavalerie, cu sediul la Dumbrăveni. Cu gradul de sergent, cade eroic, la 24 IX 1942, pe câmpul de luptă în regiunea Erevan-Ambiokaia.

7. Visentea Boitor, născut în 1915 în satul Ciufud, și-a satisfăcut stagiul militar (1935-1936) la o unitate de grăniceri din Chișinău. Participă, în cadrul Batalionului 7 Vânători de munte, pe frontul din Ucraina, unde cade eroic în toamna anului 1941, în regiunea localității Iariveskaia.

8. Gheorghe Bonțida, născut în anul 1914, a fost concentrat ca mână de lucru pe frontul de est, pentru efectuarea unor lucrări la calea ferată și la construirea unor adăposturi și tranșee. A fost dat dispărut în condiții necunoscute.

9. Vasile Cândea, născut în 1914 în Blaj, a fost învățător în satul Crăciunelu de Jos. Urmează cursurile Școlii de ofițeri în rezervă, fiind avansat la gradul de sublocotenent, iar în 1941 pleacă pe frontul de est cu Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud. Cade eroic în 1941, în fruntea ostașilor săi, la nord de Odessa, în zona localității Malaya-Berejorca.

10. Alexandru Coman, născut în 1918, își efectuează stagiul militar în Divizionul 3 Obuziere de munte. În iarna anului 1945, în luptele de la poalele Munților Bükk, este grav rănit și moare într-un spital de campanie din Cehoslovacia.

11. Ioan Coman, născut în 1921, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni și este luat prizonier, după 23 VIII 1944, în satul Jitov de lângă Piatra Neamț. A fost deportat în lagărele din Uzman, Voronej (lagărul nr. 3) și din Asia, de unde nu se mai întoarce.

12. Ioan Comșa, născut în anul 1921, efectuează stagiul militar (1941-1942) la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În perioada 1942-1944 participă la acțiunile militare de pe frontul de est, iar la 23 VIII 1944 a fost luat prizonier de sovietici. A fost deportat, inițial, în lagărul de la Uzman, iar apoi în cel de la Voronej, unde moare.

13. Vasile Comșa, născut în 1917, a urmat Școala de Subofițeri de Jandarmi din București. În perioada 1941-1944, participă la luptele de pe teritoriul U.R.S.S.-ului și moare în largul Mării Negre, pe un vas mitraliat de un avion inamic, în timpul retragerii din Crimeea spre Constanța.

14. Vasile Comșa (Țâca), născut în 1920, și-a satisfăcut stagiul militar la Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud (1940-1941), fiind avansat la gradul de sergent. A căzut eroic în Crimeea (20 IX 1943).

15. Ioan Cristea, născut în 1920, își satisface stagiul militar, în perioada 1941-1942, la Regimentul 41 Artilerie din Brașov. Prins în încercuirea de la Cotul Donului (1942), a fost dat dispărut.

16. Simion Crișan, născut în 1920, efectuează stagiul militar în Batalionul de pontonieri, din Sebeș-Alba (1940-1941). Moare, în 1942, făcând de gardă la un pod bombardat de aviația sovietică.

17. Teodor Domșa, născut în 1914 în satul Pețelca, se stabilește în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Luptă în cadrul Regimentului 1 Vânători și cade eroic în regiunea Odessa, la 24 IX 1941.

18. Ioan Fântână, născut în 1914, urmează stagiul militar la Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud. Cade eroic, pe teritoriul Ucrainei, în toamna anului 1941.

19. Vasile Goța, născut la 25 X 1922, efectuează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. Luat prizonier de sovietici, după 23 VIII 1944, în regiunea orașului Iași, moare în lagăr la Rostov.

20. Emil Iuga, născut în 1907, urmează stagiul militar în Batalionul de Vânători de munte din Beiuș (1927-1928). Este grav rănit în luptele din zona Sulița Moldovei, în 1941. La cererea sa și a soției este externat din spitalul din Câmpulung Moldovenesc și moare, la scurt timp, acasă.

21. Andrei Lăcătuș, născut în 1912, și-a satisfăcut stagiul militar în Râmnicu Sărat (1932-1933). Participă, în cadrul unei unități de vânători de munte, la luptele din Munții Caucaz. Este ucis, în toamna anului 1942, de o bombă de aruncător.

22. Mihai Lăcătuș, născut în 1914, își efectuează stagiul militar în Râmnicu Sărat. În primăvara anului 1942 este rănit și internat într-un spital din U.R.S.S., fiind, ulterior, dat dispărut.

23. Ștefan Lăcătuș, născut în 1914, efectuează stagiul militar în Regimentul 6 Pionieri din Alba Iulia (1934-1935). Participă cu Regimentul 9 Dorobanți la luptele din zona Cotul Donului și este dat dispărut în anul 1942.

24. Nicolae Mailat, născut în 1911, își satisface stagiul militar, în anii 1931 și 1932, în Batalionul de Vânători de munte din Beiuș. Moare în anul 1942, pe teritoriul Ucrainei, într-o ambuscadă în care a căzut coloana de căruțe pentru transportul materialelor în care activa.

25. Cornel Mărculeț, născut în anul 1903, efectuează stagiul militar, probabil, la o unitate de vânători de munte. Participă la campania din est de unde nu se mai întoarce.

26. Trifan Mărculeț, născut în 1914, participă ca brancardier la operațiunile militare de pe teritoriul Cehoslovaciei începând din anul 1944. Moare la 9 IV 1945 în Munții Tatra în timp ce participa la evacuarea răniților din linia întâi.

27. Gheorghe Mărginean, născut în 1914, participă în toamna anului 1944 la luptele purtate împotriva trupelor hitleristo-horthyste în apropierea localității Mirăslău. Se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în spital la Aiud.

28. Ioan Mărginean, născut în anul 1922, moare în anul 1944 într-o unitate militară din Roșiorii de Vede în timp ce participa la întreținerea armamentului.

29. Traian Moiseș, născut în 1911 în Galda de Jos, ajunge în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Urmează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia, iar în anul 1942 a fost prins în încercuirea de la Stalingrad și dat dispărut.

30. Vasile Pascu, născut în anul 1914, își satisface stagiul militar la Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud (1934-1935). Cade eroic, în 1942, în luptele din Munții Caucaz.

31. Gheorghe Raț, născut în 1913, urmează stagiul militar la Escadronul 3 Vânători călare din Dumbrăveni (1933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei și Mihalț după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat.

32. Gheorghe Roșian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operațiunile militare de pe frontul de est, fiind dat dispărut.

33. Alexandru Sârbu, născut în 1916, își satisface stagiul militar în cadrul Escadronului 3 Vânători călare din Dumbrăveni, în perioada 1936-1937. A participat – din iunie 1941 – la luptele de pe frontul de est și a fost dat dispărut în condiții necunoscute.

34. Gheorghe Sârbu, născut în 1920, urmează stagiul militar, în perioada 1940-1941, la Regimentul 19 Artilerie din Ploiești. Prins în încercuirea de la Cotul Donului, a fost dat dispărut. 35. Ioan Ștef, născut în 1914, își satisface stagiul militar, în intervalul 1934-1935, în Batalionul 8 Vânători de Munte din Aiud. A căzut eroic în anul 1943 în luptele de la Sevastopol, din Crimeea.

36. Mihai Surany, născut la 11 IV 1911, își efectuează stagiul militar la jandarmi, în Chișinău și Tighina (Basarabia). Unitatea din care făcea parte a fost încercuită la Stalingrad, iar ultima știre despre el a fost furnizată de Crucea Roșie Germană, la 12 XII 1942. În final a fost dat dispărut.

37. Gligor Urian, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni, cu care participă la luptele date pe frontul de est. În anul 1944 a fost luat prizonier și moare într-un lagăr din U.R.S.S.

38. Iulian Urian, născut în 1916, urmează stagiul militar în Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, cu care ajunge pe front. Moare în anul 1942, în luptele din Munții Caucaz.

39. Nelu Urian (fratele lui Gligor și Iulian Urian), născut în 1923, își efectuează stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În intervalul 1943-1944 a participat la operațiunile militare de pe frontul antisovietic, iar după 23 VIII 1944, la cele de pe frontul antihitlerist. Cade eroic în iarna anului 1945, în confruntările din Munții Tatra.

40. Gheorghe Vestemean, născut în 1920, își desfășoară stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În august 1944 este făcut prizonier și deportat, pe rând, în lagărele de la Uzman și Voronej (lagărul nr. 3). În anul 1945 a fost mutat într-un lagăr necunoscut de unde nu s-a mai întors.

41. Ioan Vestemean, născut în anul 1920, urmează stagiul militar în Regimentul 41 Artilerie din Codlea. În anul 1942, în timpul luptelor de la Cotul Donului, a fost dat dispărut.

42. Gheorghe Zehan, născut în anul 1919, urmează între 1941 și 1943 Școala Militară de Ofițeri de Infanterie din Sibiu, unde este avansat la gradul de sublocotenent. Participă atât la operațiunile militare de pe frontul de est (1943-1944), cât și la cele de pe frontul de vest. Cade eroic, în toamna anului 1944, în timpul luptelor din regiunea orașului Drobeta Turnu Severin.

sursa: „Jertfe pe altarul patriei – Eroii din localitatea Crăciunelu de Jos (judeţul Alba) căzuţi în al doilea război mondial (1941-1945)”, DACOROMANIA, Nr. 36 /(2008), p. 63-65


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

La Alba Iulia, acțiuni de curățare și marcaj pentru locurile de parcare: Care sunt zonele vizate

Publicat

în

Acțiuni de curățare și marcaj pentru locurile de parcare din Alba Iulia: Care sunt zonele vizate

La Alba Iulia, continuă lucrările de curățare și marcaj a locurilor de parcare. La început de săptămână, sunt vizate circa 70 de poziții de pe străzile Brădișor și Dr. Ioan Rațiu. Anunțul a fost făcut de viceperimarul Emil Popescu, pe pagina de Facebook.

Curățarea locurilor de parcare de resturi vegetale revine prin contract persoanelor care au închiriat perimetrele respective, iar pentru buna desfășurare a lucrărilor, cetățenii au fost anunțați prin pliante plasate pe parbrizele mașinilor.

Continuă acțiunile de curățare si marcaj pentru locurile de parcare din Alba Iulia. Astăzi sunt programate circa 70 de poziții, aflate pe strada Brădișor și o parte din strada Dr. Ioan Rațiu.

Poliția Locală supraveghează buna desfășurare a lucrărilor și, încă de aseară, a anunțat acest demers prin intermediul unor pliante plasate în parbrizele mașinilor.

Reamintesc faptul că, în anumite situații, există întârzieri cauzate de faptul că locurile de parcare trebuie curățate de resturi vegetale șamd, deși obligația le revine, prin contract, persoanelor care au închiriat aceste perimetre, a precizat viceprimarul Emil Popescu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Amenzi de aproape 24.000 de lei în urma unor acțiuni în sistem integrat ale oamenilor legii din Alba: Câte permise reținute, infracțiuni și testări la droguri și alcool

Publicat

în

Amenzi de aproape 24 de mii de lei în urma unor acțiuni în sistem integrat ale oamenilor legii din Alba

În ultimele 24 de ore, polițiștii și jandarmii din județul Alba au continuat acțiunile, în sistem integrat, pentru combaterea faptelor de natură penală și contravențională și pentru prevenirea incidentelor care ar putea afecta liniștea cetățenilor din județ.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate, prin intermediul aplicației eDAC, 387 de persoane și au fost verificate 221 de autovehicule.

Au fost constatate 157 de abateri de natură contravențională, majoritatea la normele legale privind circulația pe drumurile publice, care au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 23.865 de lei.

Au fost efectuate 55 de testări privind conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe, au fost reținute 10 permise de conducere, au fost retrase 4 certificate de înmatriculare și au fost constatate 10 infracțiuni.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic

Publicat

în

Cuvântul DOR, specific poporului nostru român, mioritic, greu de tradus în alte limbi

Psihologul Libertatea, Cezar Laurențiu Cioc,  explică ce amalgam de sentimente reunește acest cuvânt unic, care nu are corespondent nicăieri în lume. Spre deosebire de alte națiuni, românii pot spune că le este dor. Ce este dorul și de ce nu se poate traduce în alte limbi?

Mereu au considerat că dragostea lor este mai mare decât a altora, iar expresia în sine este considerată intraductibilă în alte limbi. Indiferent dacă sunt din zona Ardealului, Transilvaniei, Olteniei sau Moldovei, românii folosesc la unison expresia “Mi-e dor!”. Este una dintre puținele expresii lingvistice folosite în mod uzual și frecvent în toate părțile țării și este pronunțabilă în toate dialectele limbii noastre.

Românii aflați peste hotare au încercat să traducă expresia pentru a fi înțeleasă de locuitorii altor națiuni, dar în zadar; au constatat că în alte limbi nu există decât verbul “a lipsi” si expresia “Îmi lipsești!”… Românii sunt singurii care folosesc un substantiv, și anume dorul, pentru ceea ce în alte limbi este exprimat doar prin verbe. Românii au particularizat atât de mult acest sentiment și i-au dat așa o mare semnificație emoțională și lingvistică tocmai pentru că au trăit din plin lipsurile de tot felul. Încă din cele mai vechi timpuri au fost privați de independență, de libertate sau de alte drepturi, iar lipsa intensă și acută a mulțumirii sufletești a creat cuvântul dor.

Sentimentul de dor este însă mai mult decât simpla lipsă. În dor sunt amestecate sentimente de bucurie, tristețe, melancolie, patimă, nostalgie ori jale. Etimologic vorbind, cuvântul dor vine din latinescul dolus, care înseamnă durere. Alte limbi cu origini latine au, în ziua de astăzi, variații ale acestui cuvânt, însă niciuna nu are un echivalent al dorului. Limba franceză are termenul deuil, care provine din aceeași rădăcină latinească, dar se traduce prin doliu, nu prin dor. Limba spaniolă are termenul dolor, cu aceeași origine veche, dar nici acesta nu se traduce prin dor, ci prin durere.

Dorul din punct de vedere psihologic

Din punct de vedere psihologic, dorul este un sentiment universal. Orice om care s-a atașat de cineva trăiește dorul. Românii sunt însă singurii care au un cuvânt specific pentru a denumi acest amalgam de trăiri. Oamenii pot experimenta mai multe tipuri de dor. Este vorba de dorul provenit din atașament, dorul din cauze romantice și erotice, dorul de țară. Altfel spus, oamenii pot simți dorul atât față de o altă persoană, cât și atunci când le lipsesc situații de viață din trecut.

Dorul resimțit din atașament

Atașamentul este unul dintre cele mai puternice sentimente umane. E nevoie de atașament și timp petrecut cu o persoană pentru a putea spune apoi că îți este dor. Fiecare dintre noi a observat că dacă petreci mult timp cu cineva, dorul apare odată cu separarea. E ca și cum integrezi interacțiunea cu acel om în personalitatea ta. Gesturile simple și situațiile asociate cu persoana respectivă generează un dor puternic. Acest dor poate pune stăpânire pe tine în totalitate și atunci, nu poți munci, nu ai poftă de mâncare, nici de socializare.

Dorul resimțit din cauze romantice sau erotice

Dorul din motive romantice sau erotice este ca o sete permanentă de celălalt, atunci când îți lipsește. Are la bază rațiuni chimice, pentru că substanțe din spectrul hormonal numite neuromediatori sunt secretate de creier și dau această dispoziție psihologică de dor romantic. Dorul romantic poate să apară chiar și atunci când persoana iubită este lângă tine, nu doar când este la distanță. Femeile simt un dor puternic față de bărbatul pe care îl iubesc. Dorul femeilor este unul generalizat și se referă nu doar la apropierea fizică, ci si la prezența spirituală a bărbatului. Și dorul bărbaților poate fi la fel de intens, doar că este mai puțin exprimat în cuvinte. Se mai poate întâmpla ca bărbaților să li se facă dor de anumite părți ale femeii, nu de ea în totalitate. Simțul mirosului este un mare generator de dor. Nimeni nu poate spune că nu a fost încercat de acest dor de natură chimică atunci când a fost învăluit de un miros asemănător cu acela al persoanei iubite.

Dorul de țară

Dorul de țară este una dintre cele mai complexe forme de dor. Nu implică o singură persoană, ci un întreg sistem de factori. Dorul de țară este simțit în special de către românii plecați din țară pe perioade lungi; lor le lipsesc atât acut, cât și cronic părinții, casa părintească, prietenii, le vin în minte momentele frumoase petrecute în țară și totul se suprapune peste vicisitudinile vieții printre străini. Altfel spus, dorul de țară nu se referă la țara în sine și nu are la bază instinctul patriotic, ci persoanele dragi lăsate în urmă și situațiile de viață bazate pe apropiere emoțională. Viața departe de țară este percepută ca fiind frumoasă doar la început, însă după o vreme, dorul de țară devine foarte chinuitor.

Ce mecanism duce la apariția dorului și… cum să scapi de dor

Pentru a îți fi dor e nevoie să te implici emoțional. Să acorzi timp, să oferi afecțiune, să faci lucruri frumoase și să trăiești momente memorabile. E nevoie să ai o viață emoțională de o diversitate mare și cu nuanțe multe. Există însă și oameni care nu au o cultură emoțională și nu știu cum să își exprime dorul. Aceștia sunt mai anxioși, mai nervoși, spun doar că nu se simt bine, că este ceva în neregulă cu ei ori că au o stare de indispoziție. De fapt, este un dor neconștientizat sau mascat, care consumă personalitatea. Intensitatea dorului poate fi ținută în frâu prin expunere periodică la factorul care îl generează. Cu alte cuvinte, dorul de țară se mai detensionează dacă oamenii vin acasă la intervale mulțumitoare de timp, iar celalalte tipuri de dor se detensionează prin interacțiune cu persoana care generează dorul. Dacă acest lucru nu mai este posibil, dorul poate atinge o intensitate asemanătoare suferinței. Oamenii care trec prin asta declară frecvent “Mi-aș dori să nu-mi fie dor!”. Însă a nu-ți fi dor presupune să nu te implici emoțional, să nu conviețuiești cu nimeni, să nu acorzi timp sau încredere nimănui. Mai poți reduce intensitatea dorului prin mutarea atenției pe situații banele de zi cu zi, astfel încât să nu te mai gândești la ceea ce generează dorul. Cu alte cuvinte, e bine să ai mereu mintea ocupată cu ceva, pentru ca dorul să nu pună stăpânire totală pe ea…

Sursa:libertatea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba