Sănătate

Care este profilul consumatorilor de alcool | Află unde se consumă cel mai mult alcool în România

Publicat

acum 4 ani

în

03/01/2020

Statisticile oficiale arată un consum mediu naţional mai mic de doi litri şi jumătate lunar pe persoană, reprezentând totalul cantităţilor de bere, vin, ţuică şi rachiuri naturale înregistrat în anul 2017. Regiunea Centru în care este cuprins și județul nostru, se află pe la mijlocul clasamentului.

Din datele privind veniturile şi cheltuielile românilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“, reiese că în Oltenia şi Moldova se consumă cele mai mari cantităţi de alcool, iar în Banat – cele mai mici.

De asemenea, la oraş se bea mai puţin şi mai scump, în timp ce locuitorii din mediul rural beau mai mult, dar mai ieftin. Potrivit INS, consumul mediu de băuturi alcoolice – vin, bere, ţuică şi rachiuri naturale – este de 2,27 litri lunar pe persoană.

Desigur, pare foarte puţin faţă de percepţia generală privind consumul de alcool în România, dar să nu uităm că în statistici sunt luaţi în calcul şi românii care nu consumă alcool – copii, persoane care din convingere personală nu beau şi alţi non-consumatori.

Dacă din 10 oameni bea numai unul, cantitatea consumată de el se împarte la 10 şi aşa rezultă consumul mediu din acel grup. Chiar şi aşa, cifrele INS reprezentând consumul mediu din România relevă câteva mesaje interesante, pe care vi le prezentăm în continuare.

• Oltenia, dublul Bucureştiului

Datele privind consumul pe regiuni (afişate şi pe harta alăturată) arată că în Oltenia se consumă 3,8 litri lunar de persoană – maximul la nivel naţional. Urmează regiunile Nord-Est (Moldova), cu 2,9 litri/lună/persoană, şi Sud-Muntenia, cu 2,25 litri/lună/persoană.

La polul opus se regăsesc minimele naţionale, înregistrate în regiunile Vest (Banat), cu 1,4 litri/lună/persoană, Bucureşti-Ilfov, cu 1,7 litri/lună/persoană, şi Nord-Vest, cu 1,8 litri/lună/persoană.

La vin, maximele de consum sunt întâlnite în Oltenia şi Moldova (1,9, respectiv 1,5 litri/lună/persoană), iar minimele în Bucureşti/Ilfov, Centru şi Muntenia (0,4-0,5 litri/lună/persoană).

În cazul berii, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Bucureşti-Ilfov (1,3, respectiv 1,2 litri/lună/persoană), iar minimele în Nord-Vest şi Muntenia (1, respectiv 1,1 litri/lună/persoană).

La ţuică şi rachiuri naturale, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Muntenia (0,5, respectiv 0,3 litri/lună/persoană), iar minimele în Bucureşti/Ilfov, Centru şi Sud-Est (0,05-0,1 litri/lună/persoană).

• Moldova şi Oltenia: mai puţin suc decât alcool

Interesantă este şi comparaţia consumului de alcool în raport cu consumul de băuturi nealcoolice. Potrivit studiului INS, în Moldova se consumă 2,9 litri/lună de alcool pe persoană şi doar 2,7 litri/lună de apă minerală şi alte băuturi nealcoolice pe persoană.

La fel, în Oltenia, consumul de alcool este de 3,8 litri/lună/persoană, în timp ce la apă şi băuturi nealcoolice consumul este de doar 3,5 litri/lună/persoană. În schimb, în Bucureşti/Ilfov, consumul de băuturi nealcoolice este de 9,5 litri/lună/persoană (maxima la nivel naţional), faţă de doar 1,7 litri/lună/persoană la alcool.

• Casă mare, consum mic

Repartizarea în funcţie de tipul şi dimensiunile gospodăriilor arată că în casele cu şase persoane şi peste se consumă cel mai puţin alcool (1,4 litri/lună/persoană), maximele fiind întâlnite în cele cu 1-2 persoane (2,7-2,8 litri/lună/persoană).

De asemenea, în familiile cu şase copii şi peste se consumă doar 0,7 litri/lună/persoană, în timp ce în gospodăriile care nu au copii în întreţinere consumul este de 2,6 litri/lună/persoană, iar în cele cu un copil – de 2,1 litri/lună/persoană. În gospodăriile conduse de femei, consumul mediu este de 1,5 litri/lună/persoană, iar în ale bărbaţilor – de 2,4 litri/lună/persoană.

Studiul INS mai arată că persoanele cu studii medii consumă cel mai mult (2,3 litri/lună/persoană), iar cele cu studii superioare – cel mai puţin (2,1 litri/lună/persoană).

• Vârstele băutorilor

Statistica relevă şi consumul de alcool pe gospodării în funcţie de vârsta capului de familie. Minimul este consemnat la vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani (2 litri/lună/persoană), iar maximul – între 50 şi 64 de ani (2,5 litri/lună/persoană).

În gospodăriile conduse de vârstnici de peste 65 de ani, consumul mediu de alcool este de 2,3 litri/lună/persoană. În fine, în mediul urban, cantitatea de alcool cumpărată de consumatori este în medie de 1,9 litri/persoană/lună, orăşenii cheltuind mai mulţi bani (7,2 lei/lună), dar cea cumpărată în mediul rural mediu urcă la 2,6 litri/persoană/lună, cheltuindu-se mai puţini bani (5,2 lei/lună), mai reiese din documentul citat.

• Portrete: băutori în România

Dacă ne uităm pe maximele şi pe minimele afişate în statisticile INS privind consumul de alcool, putem creiona următoarele două profile: ** cei mai aprigi băutori locuiesc la ţară, sunt agricultori (consumă peste 3 litri/lună/persoană) cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani şi fac parte din gospodării cu puţine persoane, situate în Oltenia sau Moldova.

Sunt în majoritate bărbaţi şi preferă vinul. ** cei mai prudenţi băutori locuiesc în oraşe, lucrează pe cont propriu (consumă 1,5 litri/lună/persoană), au vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi fac parte din gospodării cu multe persoane, situate în Bucureşti/Ilfov sau în vestul ţării. Sunt în majoritate femei şi preferă băuturile tari.

sursa: adevarul.ro

Publicitate

Sănătate

Activitate reluată la cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj

Publicat

acum 18 ore

în

10/05/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

La cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj, activitate reluată

Cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj, situat în strada Republicii, nr. 2 (Spital vechi), și-a reluat activitatea începând de joi 9 mai.

Programul de activitate este de luni până vineri, între orele 8.00 – 15.00.

Începând cu data de 1 iulie se va relua activitatea și în cadrul Compartimentului de Psihiatrie, fiind posibilă internarea pacienților arondați Spitalului Municipal Blaj, anunță conducerea instituției.

Citește mai mult

Sănătate

Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj

Publicat

acum 2 săptămâni

în

25/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi

În ultimele două săptămâni au fost organizate concursuri pentru ocuparea a șase posturi de medici la Spitalul Municipal Blaj.

În urma rezultatelor, la unitatea noastră spitalicească își vor începe activitatea un medic specialist ATI, un medic specialist chirurgie generală, doi medici specialiști psihiatrie, un medic specialist epidemiologie și un medic specialist pediatrie.

Cu cei șase medici noi, Spitalul Municipal Blaj a ajuns la 74 de medici sub contract, cel mai mare număr de medici pe care l-a avut vreodată: 47 de medici primari și specialiști, 10 medici rezidenți, 10 medici de gărzi, din afara unității, și șapte medici cu contracte de prestări servicii.

În perioada următoare vor fi organizate concursuri pentru ocuparea următoarelor posturi: un medic diabetolog și doi medici pediatri.

„Odată cu ocuparea acestor posturi, va exista o structură medicală pe măsura dotărilor spitalului și a necesităților privind serviciile medicale din zona Blajului. Pe lângă investițiile în infrastructura de sănătate, investim și în atragerea de medici specialiști și personal medical, pentru un act medical de cea mai înaltă calitate. De asemenea, vrem să consolidăm Spitalul Municipal Blaj, astfel încât, după preconizata reformă în sănătate, Blajul să beneficieze de unul dintre cele mai bune spitale din țară, cu servicii medicale complexe, iar locuitorii din zonă să fie nevoiți doar în cazuri excepționale să apeleze la spitalele mari din alte orașe”, a precizat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Citește mai mult

Sfatul medicului

Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura

Publicat

acum 4 săptămâni

în

14/04/2024

Simona Lodroman

Odată cu apariția temperaturilor ridicate revine în actualitate și o alertă semnalată de medici. Atenție la înțepătura de căpușă!

Este vară, a început sezonul vacanţelor, dar şi cel al căpuşelor. În special, acestea pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot ataşa de pielea unui om foarte rapid.

Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri pe perioada verii şi recomandă oamenilor să evite zonele cu risc crescut pentru aceste înţepături, respectând toate măsurile preventive cunoscute deja, între care îmbrăcămintea adecvată şi controlul pielii după întoarcerea din natură. Dacă înţepătura s-a produs, este indicată extragerea căpuşei cât mai urgent, în condiţii de siguranţă, de preferat în Serviciul de Primiri Urgenţe de la cel mai apropiat spital.

Şi asta, în condiţiile în care aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, denumită și „boala cu 1000 de fețe”, din cauza marii varietăți de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundarea sa cu alte maladii. Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore. Este timpul minim necesar migrării bacteriilor din intestinul căpuşei către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind introduse, odata cu saliva, la locul înţepăturii. Însă, o căpuşă îndepărtată imediat după înţepătură scade semnificativ riscul de a dezvolta boala.

Cum se îndepărtează corect căpuşele din piele

Căpuşa are marele dezavantaj că, atunci când se ataşează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul muşcăturii, ea transmite anumite substanţe şi sedează locul respectiv. O vezi după ataşasată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieşim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber – iar cei mai expuşi pot fi copiii. Căpuşa poate fi vizibil în zona muşcăturii, este acel rash, cu centrul concentric, se înroşeşte şi este vizibilă cu ochiul liber.

Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte. Această manevră trebuie făcută cu blândeţe de către o persoană experimentată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpuşa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoase nu sunt îndepărtate din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpuşa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă şi săpun şi se folosesc soluţii dezinfectante. Regula importantă este să nu o lăsăm să stea ataşat de piele mai mult de 36 de ore şi ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Medicul poate recomanda un tratament imediat cu antibiotice timp de 14 zile şi analize ulterioare, pentru a exclude orice risc. În general, oamenii muşcaţi de căpuşe acuză oboseală, dureri de cap, fatigabilitate, iar apoi apar durerile musculare şi durerile de articulaţii. Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpuşă stă ataşată pe piele între 36 de ore şi 72 de ore.

Cele mai expuse categorii ale populaţei la înţepăturile de căpuşe sunt lucrătorii în aer liber (silvicultori, agricultori, lucrători la căi ferate, la exploatarea gazelor naturale, electricieni lucrători la înălţime, lucrători în amenajarea spaţiilor verzi, în administraţia parcurilor, care împreună cu angajatorii, au obligaţia de a aplica toate măsurile preventive.

Medicii recomandă persoanelor care au fost mușcate de această insectă să se prezinte la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Alba, pentru îndepărtarea totală din piele a căpușei. Dacă este necesar pacienții vor fi îndrumați mai apoi la Secția de Boli Infecțioase din Alba Iulia care este singurul centru din județ unde pot fi efectuate testări pentru depistarea bacteriei Borrelia.