Rămâi conectat

Știri

Aleşii cheamă populaţia să ajute cu bani Armata. Donatorii primesc în schimb grade militare şi facilităţi fiscale

Publicat

în

32 de parlamentari de la toate partidele politice au iniţiat un proiect de lege prin care propun crearea unui sistem de donaţii benevole private, folosit pentru dotarea Armatei Române. Donatorii primesc în schimb anumite facilităţi fiscale sau grade militare. Aleşii arată că România nu poate face faţă unui război cu tehnica militară de care dispune în prezent Armata română. Află mai multe de pe radiounirea.ro.

„Parlamentul României, luând act de nevoile de dotare ale Armatei Române, lund act de incapacitatea formal de asigurare a unui flux guvernamental investiţional pentru procesul de dotări logistice via bugetul de stat, în cadrul efortului de înarmare şi modernizare necesitat, aprobă iniţiativa creării şi desfăşurării unui mecanism de donaţii benevole private, care să colecteze fonduri utilizabile exclusive din dotarea logistic a MApN“, se arată în propunerea legislativă a aleşilor. Fondurile vizate se vor obţine prin donaţii publice private directe, fiind vărsate de către persoanele fizice într-un cont dedicat Trezoreriei Române şi/sau conturi dedicate, alocate publicului de către societăţi de microfinanţare –crowdfunding. Fondurile atrase şi colectate în aceste conturi dedicate vor fi utilizate excusiv în activitatea de dotare logistic a MApN cu tehnică de luptă şi muniţia aferentă noi, modern, performante. Fondurile atrase ca urmate a acestei legi vor fi folosit exclusiv la finanţara procesului de fabricaţie pentru tehnică de luptă şi muniţii aferente, în baza unor licenţe de producţie pre-existente de către Romnia, respectiv MapN. Potrivit proiectului de lege, fondurile se utilizează în activităţi de achiziţii noi, moderne, performante, de tehnică militară şi muniţie, produse exclusiv în industria de apărare a României (societăţi româneşti sau străine, dar cu capital majoritar românesc şi aflate cu capacităţile de producţie-montaj în arealul geografic al României). Valabilitatea acestei legi este de 12 ani începând din momentul publicării sale în Monitorul Oficial.

„Întărirea capacităţii de reacţie militară“

Argumentele iniţiatorilor pentru adoptarea acestei legi se referă la pericole care pândesc în regiune şi la lipsa banilor, deşi parlamentarii au semnat, în urmă cu câteva luni, la Palatul Cotroceni , un acod propus de preşedintele Klaus Iohannis de a acorda 2% din PIB Armatei, aşa cum ne-am angajat în faţa partenrilor din NATO. „Forţele Armate ale României sunt obligate prin tratatul de aderare la NATO, prin necesităţile de auto-apărare, la un nivel minim acceptabil de performanţă în ceea ce priveşte dotarea logistică cu tehnică de luptă şi muniţie performante. Statutul de graniţă şi pilon de stabilitate în Sud-Estul flancului European pentru UE şi NATO, obligă suplimentar România la un efort de adecvare din punctul de vedere al întăririi capacităţii sale active şi pasive de reacţie militară, la pericole ce pot veni din exterior şi/sau exterior“, sunt argumentele iniţiatorilor.

Citeşte şi Tinerii români ar fi de acord cu un stagiu de voluntariat în armată

Iniţiatorii mai arată că poziţia geografică a României ne face importanţi în regiunea Mării Negre şi propun, pe lâgă celebra axă a lui Traian Băsescu Bucureşti-Londra-Wahington, alte două noi. „ România trebuie să-şi un rol mai convingător în regiune. Acesta trebuie să se bazeze pe axele-inelele care pot determina crearea unui pol de putere regional la Marea Neagră: axa Washington-Bucureşi-Londra, axa Bucureşti-Instanbul-Bacu şi axa Berlin-Varşovia-Bucureşti. Se impune o strategie care să fie concepută pentru o perioadă în care să existe o dorinţă a României de a deveni lider regional, ce ar fi coroborată cu o responsabilizare mai mare la graniţa UE şi NATO, în special împotriva ameninţărilor asimetrice din zona Mării Negre“, se mai arată în expunerea de motive.

„În condiţii de război, România rămâne fără aviaţie“

Aleşii indică şi tehnică militară de care are nevoie Armata, arătând că forţele române actuale nu pot face faţă unui război. Proiectul prevede achiziţionarea de tehnică militară, după cum urmează: -Necesitatea înzestrării aviaţiei române cu un avion de luptă multirol de generaţia a 5-a. Avem nevoie de un avion de supremaţie aeriană, interceptor ca primă misiune. În condiţii de război se pot pierde câteva avioane pe zi, ceea ce însemană că în termen de câteva zile România ar putea rămâne fără aviaţie, dacă luăm în considererare un maxim de 50 de avioane de luptă operaţionale, făcând abstracţie de intervenţia NATO. -Necesitatea înzestrării aviaţiei româme cu peste 80-120 de elicoptere de atac. Trebuie totodată demarat un proiect de elicopter de atac, cu capacităţi antitanc, de luptă aeriană şi de recunoaştere şi de asemenea cu profil redus. -Proiectarea, producţia şi înzestrarea cu aeronave fără pilot, pentru recunoaştere, atac la sol şi chiar protecţie şi luptă aeriană. Soluţia ar duce la evitarea pierderii unor piloţi în condiţii de luptă. -În domeniul vehiculelor de luptă terestreTancul TR 85 M1 este depăşitdin punct de vedere al protecţiei, al capacităţii de foc, al capacităţii de mişcare cât şi al celorlalte tehnologii în acest tip de maşină de luptă. Este urgentă demararea importului sau producţiei unui nou tip de tanc, producţie ce s-ar putea ridica la aprox. 400-500 de exemplare pentru forţele române. -Este necesar un vehicul uşot de teren, multi-task şi pentr transportul infanterie. Necesar dezvoltarea de artilerie autopropulsată (antiaeriană, de câmp, rachete, antitanc), foaret mobile, cu sisteme de încărcare automată, care reduc personalul de deservire şi permit o mare flexibilitate, viteza de desfăşurare şi configurare în teren. -Este nevoie de dezvoltarea unui lansator portabil pentru infanterie. -În domeniul naval, este nevoie de construirea sau achiziţionarea unui porelicopter, ca piesă centrală a unui grup de luptă combatant. Un exemplu este clasa de portavioane dezvoltate de Franţa, a căror licenţă a fost cumpărată recent de Rusia. Completarea grupului de lupăt naval, cu 1-2 nave de asalt cu echipamente pentru infanteria marină, dezvoltarea unui concept de fregată invizibilă radar şi producţia a 5-10 bucăţi pentru înzestrarea marinei, achiziţionarea sau producerea sub licenţă a 2-3 submarine cu propulsie convenţională.

Beneficii pentru românii care vor dona pentru Armata Română

• cei care vor da mai puţin sau egal cu 100 de euro la o singură donaţie sau cumulat anual- deductibilitate pentru sumele donate, o reducere cu 1% din toate impozitele datorate statului pe anul respectiv, publicare benevolă într-o listă naţională a donatorilor acestui proiect, diplomă pentru donaţie • sume între 100 şi 1.000 de euro- reducere de 2% a impozitului, invitare de participare ca oaspete la toate manifestările şi sărbătorile publice ale MApN, distincţie publică militară • între 1.000 şi 5.000 de euro, cu condiţia donării anuale în acelaşi cuantum pe o durată de cel puţin cinci ani- reducere de 4% la impozite, grad de subofiţer în rezervă • între 5.000 şi 10.000 de euro, pe timp de şapte ani- reducerea cu 8% a impozitelor, grad de ofiţer inferior în rezervă • între 10.000 şi 50.000 de euro, donate timp de nouă ani- grad de ofiţer superior în rezervă • pentru cel puţin sau mai mult de 50.000 de euro, timp de 12 ani- grad de general în rezervă Consiliul Legislativ arată că respectivele facilităţi fiscale sunt nule de drept în raport cu dispoziţiile din Codul Fiscal, în caz de conflict între două acte normative aplicându-se Codul Fiscal. Practic, donatorii nu vor putea beneficia de acele facilităţi fiscale pentru că încalcă prevederile din Codul Fiscal. Consiliul Legislativ mai spune şi faptul că obţinererea de grade militare, ca urmare a donării unor sume de bani, constituie norme paralele cu legea privind statutul cadrelor militare.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

în

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

în

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recoman­darea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zile­le noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adău­gat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

în

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba