Rămâi conectat

Știri

Regina Maria şi legenda neştiută a parfumului ei unic de violete indiene

Publicat

în

Esenţa preţioasă „apare“ în preajma datei morţii Reginei Maria. Află de pe www.radiounirea.ro unde şi în jurul cărei date apare acel parfum de violete indiene.

Un parfum exotic, de violete indiene, îşi face în fiecare an „apariţia“ la Castelul Pelişor din Sinaia, în luna iulie, în preajma datei în care Regina Maria a murit, în Salonul de Aur al castelului. „Nu este o invenţie, este un fenomen ezoteric pe care nu putem să-l gestionăm şi nici să-l explicăm“, spun muzeografii Peleşului.

Regina Maria, „poate cea mai complexă personalitate din întreaga noastră istorie“, după cum apreciază muzeograful Liliana Manoliu de la Castelul Peleş, a fost, întreaga viaţă, o mare iubitoare a culorii violet şi a preţioasei esenţe de violete. De altfel, violetul, o culoare a puterii şi a tainei, asociată de secole cu regalitatea, s-a regăsit deseori în ţinutele Mariei, şi inclusiv la înmormântarea ei, în semn de respect, doliul a fost violet, culoarea preferată a Reginei.

Dragostea pentru esenţa de violete începe în copilăria Mariei, pe când micuţa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg sau Missy îşi petrecea verile în Malta, la Palatul San Antonio. Acolo unde mama sa, Marea Ducesă Maria Alexandrovna, fiica Ţarului Alexandru al II-lea, plantase un strat de violete „de Rusia“, al căror parfum nu va fi uitat niciodată de Maria. Considerată ulterior „cea mai frumoasă regină a Europei“, Maria devine, în 1922, imaginea casei de parfumuri Jean-Francois Houbigant. „Quelques Flores Royale” era parfumul preferat al reginei, un amestec preţios de santal, vanilie, trandafir şi, evident, violete. Licoarea a fost creată de casa Houbigant în 1829, în onoarea prinţesei Adelaide d’Orleans. Napoleon şi Marian Antoaneta au fost doar câţiva dintre „clienţii“ casei de parfumuri.

Însă nu acesta este cel mai iubit parfum al reginei. „În 1925, Maria primeşte de la Maharajahul de Kapurthala, din India, un flacon bătut în pietre scumpe, în care se afla parfum exclusivist, de violete exotice de pe coasta Pacificului. Parfumul devine preferatul reginei până la sfârşitul vieţii sale“, povesteşte Liliana Manoliu. Parfumul exotic de violete indiene o însoţea întotdeauna pe suverană şi persista mult timp în încăperile şi pe holurile Castelului Pelişor, reşedinţa din Sinaia a cuplului Ferdinand şi Maria. Surprinzător, însă, aroma continuă să-şi facă apariţia şi acum, la câteva decenii de la moartea reginei.

*„Explicaţia apariţiei parfumului ne depăşeşte“

„Avem numeroase relatări ale turiştilor despre parfumul care se simte în luna iulie la Pelişor, în special în Camera de Aur, locul în care regina a trecut în nefiinţă pe 18 iulie 1938, dar şi în alte încăperi. Eu, personal, am petrecut ani de zile în Pelişor şi l-am simţit, este imposibil de confundat, o aromă de floare proaspătă, exotică, care aminteşte de vanilie, dar şi de citrice. Nu este o invenţie şi nici o legendă, este un fenomen ezoteric pe care nu putem să-l gestionăm. Explicaţia lui ne depăşeşte“, spune muzeograful Liliana Manoliu. Mare iubitoare de flori, Regina Maria s-a ocupat de aclimatizarea violetelor la Peleş, însă parfumul acestora este total diferit de cel al violetelor indiene care se regăsesc în parfumul dăruit de maharajah. Legenda parfumului regal este întreţinută şi de alte relatări. Scriitorul Radu Sergiu Ruba a povestit în articolul „Doliu violet“, că aroma exotică a parfumului Reginei nu se răspândea pe holuri, pe scări, ci rămânea în anumite locuri, ca şi cum ar fi provenit de la o persoană aflată în viaţă. Parfumul dispărea şi reapărea inexplicabil în alt spaţiu.

*Parfumul se simte în momente istorice importante

„Apariţiile“ au avut legătură nu doar cu luna iulie, ci şi cu anumite momente istorice importante. Există mărturii că imediat după abdicarea forţată a Regelui Mihai I, în decembrie 1947, şi plecarea acestuia de la Sinaia (în ianuarie 1948) în încăperile unde Regina îşi petrecuse timpul, s-a simţit acel parfum exotic de violete indiene. Alte momente în care a fost semnalat au fost 10 mai 1948 (până la 23 august 1945 a fost ziua naţională a României), 25 octombrie 1948, ziua de naştere a Regelui Mihai, 8 noiembrie 1948 (ziua Sf. Mihail şi Gavril, onomastica Regelui Mihai), 30 decembrie 1948, când se împlinea un an de la abdicarea forţată şi proclamarea Republicii Populare Române-30 decembrie 1947), 8 noiembrie 1950, cu ocazia unui sejur al comunistului Chivu Stoica, la Sinaia, pe 7 ianuarie 1958, la moartea lui Petru Groza, şeful primului guvern comunist şi pe 19 martie 1958, la moartea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.

Sergiu Ruba mai relatează că, sesizând prezenţa spiritului Reginei Maria, prin exotica aromă a parfumului de violete indiene, comuniştii au luat măsuri excepţionale, inclusiv triplarea pazei obiectivului. „Nu aş putea să confirm că parfumul apare în anumite momente istorice importante, însă nu este exclus, pentru că Maria a fost extrem de legată de România şi a iubit-o enorm. În plus, pe lângă feminitate, patriotism şi eleganţă, regina era de o profunzime şi de o spiritualitate rare, fiind fascinată de ideile ezoterice. Probabil că încearcă să-şi facă simţită prezenţa şi astăzi prin aceste adieri de parfum“, mai spune Liliana Manoliu.

Personalitate complexă şi puternică, Maria (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelişor-Sinaia) a fost Regina României Mari, soţia lui Ferdinand I. A fost supranumită „Mama răniţilor” sau „Regina soldat”, datorită implicării sale active în ajutorarea răniţilor în Primul Război Mondial.

sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba