Știri
Descoperă România: Lucruri mai puțin știute despre câteva obiective turistice
România are foarte multe lucruri mai puțin cunoscute pe care merită să le descoperiți. Avem o țară minunată care merită vizitată și cunoscută mult mai bine de către noi, locuitorii ei. Citeste pe radiounirea.ro despre câteva dintre aceste lucruri mai puțin știute
Cetatea Alba Carolina este construită în formă de stea. Aceasta are 3 rânduri de ziduri dispuse sub forma heptagonală, cu 7 bastioane.
Arcul de Triumf a fost construit ca urmare a proclamării Unirii și adăpostește 4 expoziții care pot fi vizitate cu ocazia Zilelor Armatei, Zilelor Aviatorilor și Zilelor Orașului București.
Calea Victoriei din București a luat naștere după unirea a două străzi: Drumul Brașovului cu Ulița Mare spre Sarindar. Ideea unirii celor două aertere a venit deoarece se dorea obținerea unei căi de acces între Mogoșoaia si Palatul Domnesc de la Curtea Veche. În trecut, aceasta se numea Podul Mogoșoaiei și era pavată cu bușteni.
Palatul Parlamentului ocupă locul 2 în lume ca dimensiune, după clădirea Pentagonului. Mai multe detalii puteți citi aici.
Lacul Bâlea este situat la altitudinea de 2034 m și s-a format în Căldarea Glaciară Bâlea din munții Făgăraș. La acest lac se poate ajunge pe Transfăgărășan, drum care leagă județele Sibiu și Argeș. Are o adâncime maxima de 11,35 m. În anul 2006 a fost construit aici primul Hotel de Gheață din Europa.
Pentru a ajunge la Cetata Poenari trebuie urcate 1480 de trepte, până în vârful Muntelui Cetățuia.
Cabana Dochia se află la altitudinea de 1750 m.
Clopotnița Bisericii Neagră din Brașov are cel mai mare clopot din toate bisericile din țară.
Canionul 7 Scări, din masivul Piatra Mare are o lungime de 160 m.
Timp de 12 ani, între 1948 si 1960, Cetatea Făgărașului a fost transformată în închisoare pentru deținuții politici. Aici puteți citi mai multe detalii despre Cetatea Făgăraș.
Unul dintre cele mai bine păstrate situri arheologice este Castrul Roman Porolisum. Acesta se află în satul Moigrad Porolissum din comuna Mirșid, județul Sălaj.
Cluj Napoca este cel mai mare oraș din Trasilvania și al treilea ca mărime din România, după București și Iași. În trecut, era numit Castrum Clus (denumire care înseamna Castrul Închis)? Avea această denumire deoarece este poziționat foarte ferit și greu accesibil din exterior. Mai multe curiozități despre Cluj-Napoca puteți citi aici.
Cheile Turzii adăpostesc circa 60 de peșteri de mici dimensiuni. Doar 20 dintre ele depășesc 20 m, în vreme ce peștera cea mai mare are 120 m.
În interiorul curții de la Castelul Corvinilor (Huniazilor) din Hunedoara există o fântână adâncă de 30 de metri. La săpatul fântânii au muncit 3 deținuți timp de 15 ani. Aici aveți mai multe detalii.
Mohamed al doilea, cel care a cucerit Constantinopolul, nu a reușit să treacă de zidurile Cetății Neamț. Zidurile acesteia sunt construite cu mare pricepere, aproape vertical.
Cheile Bicazului fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș. Aici aveți mai multe detalii despre Cheile Bicazului.
Numele zonei Bucovina se poate „traduce” ca „Ținutul Fagului” („buk” de origine slavă, înseamnă fag).
Inițial, Crucea de pe Caraiman era luminată de 120 de becuri de 500 W, în vreme ce în prezent are 300 de astfel de becuri care sunt aprinse în fiecare seară.
Adâncimea maximă a Dunării în zona Cazanelor este de 75 m.
Sursa:worldwideromania.com
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
Știri
15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular
15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României
În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.
În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).
În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.
Știri
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).
Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).
Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 3 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 5 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 2 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic