Știri
Adalbert Cserni şi Arthur Bach: Doi dintre pasionaţii fotografi ai oraşului Alba Iulia
Avem elementele care ne permit să afirmăm că în Alba Iulia au existat în epoca modernă personalităţi care s-au îngrijit de memoria locului. Pasiunea pentru frumos şi prezervarea trecutului au stimulat strădaniile celor care, prin fotografiile făcute de ei, reuşesc să ne transmită parfumul oraşului de altădată.
Prima etapă a demersului nostru, Alba Iulia – o istorie în imagini a oraşului prin străzile şi monumentele sale, are la bază două colecţii importante de fotografii, deţinute de Muzeul Naţional al Unirii, Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia şi de Primăria Municipiului Alba Iulia. Aceste fotografii au fost făcute timp de şapte decenii de doi dintre pasionaţii fotografi ai oraşului: Adalbert Cserni şi Arthur Bach.
Adalbert Cserni (1842-1916) profesor la Gimnaziul Superior Romano-Catolic din Alba Iulia, naturalist, arheolog, istoric, numismat, geolog, astronom, fotograf sunt doar câteva dintre ipostazele cu care s-a menținut în conştiinţa colectivă. Personalitate complexă, primul director al muzeului albaiulian, a rămas unul dintre cei mai reprezentativi specialişti ai locului, în special în arheologie şi istorie veche. Spirit central-european, doctor la Universitatea din Cluj, cu teza Idei despre schimbările suprafeţei Pământului (20 aprilie 1882), din jurul anului 1880 pasiunea lui Cserni a devenit cercetarea arheologică. A fost unul dintre fondatorii Societăţii de istorie, arheologie şi ştiinţele naturii a comitatului Alba de Jos (1887), a colaborat la Corpus Inscriptionum Latinarum şi la Archaeologiai értesitö (Comunicări arheologice); una dintre cele mai importante lucrări ale sale a fost Istoria comitatului Alba inferioară în epoca romană (1901), unde a sintetizat şi a interpretat datele privitoare la toate săpăturile arheologice pe care el le-a efectuat.
Pentru posteritate, la fel de importantă a fost şi pasiunea sa pentru fotografie.
Cserni ne-a lăsat primele fotografii referitoare la urbanistica oraşului şi la viaţa cotidiană din vremea sa, realizate cu mijloacele tehnice de atunci. Fondul de clişee fotografice pe sticlă (790 de bucăţi) şi celuloid, ca şi fotografiile păstrate doar pe hârtie (într-un număr de 461) făcute de Cserni ne oferă imagini legate de cercetările arheologice, de monumentele urbei, dar şi detalii din viaţa cotidiană de la 1900 a oraşului: vestimentaţie, ipostaze ale vieţii de familie, portrete, imagini din vechiul muzeu al oraşului, instantanee, imagini din curtea şi locuinţa sa.
Dacă Adalbert Cserni a fost o personalitate enciclopedică, Arthur Bach (1894-1979) a fost un fotograf profesionist. El a continuat munca tatălui său, Karl Bach, de la care a preluat atelierul din centrul oraşului de jos, din zona fostei gări mici a mocăniţei, unde a lucrat până la sfârşitul vieţii. Arthur Bach ne-a lăsat cealaltă bogată colecţie de fotografii, care ne permite astăzi să vedem cum arăta oraşul de odinioară. Munca i-a fost continuată de soţia sa, Irina (născută Fekete), şi de fiica sa, Heda, până în anii ’80 ai secolului trecut, când prin sistematizarea ceauşistă le-a fost demolat atelierul. Colecţia lui Arthur Bach, care numără 266 de imagini – unele păstrate pe suport de sticlă (189), altele pe celuloid (77) – realizate în deceniile patru şi cinci ale secolului XX, a fost cumpărată de Primăria din Alba Iulia de la familia Bach, stabilită în Germania.
Fotografiile au o tematică variată: vederi generale cu oraşele Alba Iulia, Abrud, Aiud, Blaj, Zlatna, Hunedoara, Orăştie sau cu localităţile Uioara, Întregalde, Brad, Ţebea, Geoagiu Băi; de la monumentele naturii cum sunt cele de la Cheile Gălzii, Cheile Râmeţului, Scărişoara, Huda lui Papară, la clădiri, pieţe, parcuri (de la Lumea Nouă) sau monumente istorice ori evenimente şi tradiţii, aşa cum este Târgul de fete de pe Muntele Găina. (L.S.)
Sursa:edu.kindergraff.ro
Știri
Prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș, în 11 și 12 mai
În 11 și 12 mai, prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș
Prima ediție a evenimentului „Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș” va avea loc în al doilea weekend din luna mai, mai exact în zilele 11 și 12 mai.
Organizatorii au pregătit multe surprize, întreceri sportive, dar și spectacole cu soliști locali și invitați speciali.
„Suntem extrem de încântați să vă anunțăm organizarea ZILELOR BĂILOR SĂRATE OCNA MUREȘ, o sărbătoare de tradiție și importanță deosebită pentru orașul nostru! Pregătim un weekend plin de evenimente cu artiști deosebiți și spectacole de neuitat, cu solisti locali și invitați speciali!”, au transmis organizatorii.
PROGRAMUL:
11 MAI 2024 – începând cu ora 11.00, în incinta Băilor Sărate, program oferit de solistele Diana Popa, Sofia Crișan, Gabriela Matei, Diana Rad, Abigail Nistor, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – clasa canto muzică ușoară prof. Marinela Popa, DJ, iar pe terenurile de sport – întreceri sportive și multe surprize!
12 MAI 2024 – în centrul orașului Ocna Mureș
Ora 16.00-18.00 -program muzică populară cu soliștii locali:
Georgiana Vesa
Sonia Hoca
Roxana Mihu
Alfred Garduli
Eugenia Corpodean Ciceu
Rodica Dobrin
Ansamblul Tradiții Uiorene -Ocna Mureș
Ora 18.00 – Recital Sava Negrean Brudașcu
Ora 19.00 – Recital Orchestra și soliștii Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” Alba
Ora 19.30 – soliste locale muzică ușoară: Andreea Ghiliu și Medeea Moldovan
Ora 19.45 – Recital Bogdan Medvedi (ex-Maxim)
Ora 20.30 – Recital Trupa Good Day
Ora 21.30 – Recital – ALEXIA
Prezintă prof. Camelia Ilea
Știri
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor, cunoscută ca Joia Mare sau Joia Neagră, este una dintre cele mai importante, având o semnificaţie aparte. În această seară se aprind 12 lumânări la citirea celor 12 Evanghelii, lumânări ce pot fi aprinse ulterior pe parcursul întregului an.
În timpul slujbei din Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.
Superstiţii în Joia Mare: ce facem cu cele 12 lumânări
Fiecare creştin aprinde câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului.
“În fiecare lună se aprinde câte o lumânare dintre cele 12. Lumânările se aprind la început de lună, în zile importante cum ar fi ziua naşterii, căsătoriei, sau ziua botezului. Cu această lumânare trebuie să existe o legătură sufletească. Ziua de joi este o zi importantă pentru feştania casei”, a explicat părintele Roman Pintea pentru Vocea Transilvaniei.
Odată citită cea de-a 12-a evanghelie, se încheie trasul clopotului şi începe bătutul toacelor.
“Ne amintim că în Joia Mare cerul s-a întunecat, soarele s-a dus până la asfinţit, iar catapeteasma s-a rupt. În aceste zile comunitatea este în doliu”, a mai spus părintele Pintea.
sursa: gandul.info
Știri
Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă
Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.
Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.
Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.
Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.
Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.
Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.
Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.
Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?
Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.
Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.
Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.
La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.
De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Știriacum 7 ore
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o zi
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum o zi
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 5 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare