Rămâi conectat

Știri

Epidemiile de gripă, în istorie: Cea din 1918, probabil cea mai devastatoare pandemie din istorie

Publicat

în

Epidemiile de gripă s-au dovedit devastatoare de mai multe ori pe parcursul istoriei. Deși socotită o boală ușor tratabilă, gripa este departe de a fi eradicată, iar unele epidemii au cauzat multe victime.

Pandemia de ”gripă spaniolă” a ucis mai mulți oameni decât primul război mondial, iar adaptabilitatea virusului gripei reprezintă o amenințare și pentru viitor.

1. Gripa rusească (1889-1890)

A primit numele din țara în care a apărut, primele cazuri fiind semnalate la Sankt-Petersburg, de unde s-a extins în întreaga emisferă nordică. Numărul estimat de morți a fost de un milion de oameni, cele mai afectate țări fiind Rusia și Statele Unite. Istoricii susțin că pandemia a fost facilitată de apariția sistemelor de cale ferată care au facilitat deplasarea persoanelor cu o viteză pe care omenirea nu o cunoscuse până atunci.

2. Gripa spaniolă (1918-1920)

A fost probabil cea mai devastatoare pandemie din istorie, raportat la numărul victimelor, estimat între 50 și 100 de milioane de oameni. În pofida numelui, epidemiologii încă nu s-au pus de acord asupra locului în care a apărut boala cauzată de aceeași tulpină a virusului gripal care afectează România în această perioadă, H1N1. Unii susțin că a apărut în Asia, alții indică ca focare inițiale Austria, Franța sau Statele Unite. Spania a dat numele bolii fără voie, întrucât a fost una dintre puținele țări neutre în Primul Război Mondial, iar informațiile despre efectele bolii nu erau cenzurate de armată, astfel că s-a creat impresia că spaniolii au fost afectați într-o mai mare măsură decât alte națiuni.

De fapt numărul mare de victime, care l-a depășit pe cel cauzat direct de război, a fost amplificat de privațiunile pe care populația statelor beligerante le-au îndurat în timpul primei conflagrații mondiale. După ani de zile de hrană raționalizată și frig, efectele gripei asupra unor organisme slăbite au fost necruțătoare. Practic, între 3 și 5% din populația omenirii a fost ucisă de gripă în trei ani. În unele comunități, s-a ajuns în situația în care victimele erau aruncate în gropi comune. Gripa spaniolă ar fi facilitat și epidemia de encefalită letargică de la începutul anilor 20 care a mai produs încă un milion de victime.

3. Gripa asiatică (1956-1958)

A fost cauzată de virusul H2N2, unii oameni de știință susținând că este vorba de o mutație a unui virus care afecta inițial rațele sălbatice. A apărut în provincia chineză Guizhou, de unde s-a extins în Singapore, Hong Kong și apoi în Statele Unite. Numărul victimelor variază în funcție de diverse surse, între un milion și patru milioane de victime. Organizația Mondială a Sănătății estimează că au fost două milioane de morți.

4. Gripa din Hong Kong (1968-1969)

Cauzată de H3N2, derivat al virusului H2N2, a ucis un milion de oameni, majoritatea în Asia de Sud-Est. A afectat și Statele Unite, odată cu întoarcerea soldaților americani din Vietnam. Aceeași tulpină a gripei a provocat ”gripa Fujian”, în sezonul 2003-2004.

5. Gripa porcină (2009-2010)

Primele cazuri de gripă porcină s-au înregistrat în 1976, în Statele Unite. Numele nu este tocmai unul bine ales, fiind vorba de clasicul virus H1N1. Numărul deceselor confirmate prin teste de laborator este de mai puțin de 19.000, deși există estimări în care se vorbește de 150.000 de victime. Primele cazuri au apărut în Mexic, de unde boala s-a extins în Statele Unite. În pofida numărului relativ redus de vicitme, teama a fost cauzată de faptul că pacienții răspundeau cu dificultate la tratamentul cu antibiotice, iar boala evolua în pneumonie virală.

Sursa:dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba