Rămâi conectat

Știri

Când și cum a apărut primul permis de conducere: Cum se desfăşura examenul auto în 1911

Publicat

în

Permisul de conducere este o autorizaţie administrativă necesară pentru a conduce pe drumurile publice vehicule motorizate. Acest document a devenit foarte important pentru mulți locuitori ai planetei.

E adevărat că înainte de existența acestui document pentru cei care desfășurau transport public de persoane – birjarii – exista un document care prevedea o serie de reguli de conduită pe care aceștia trebuiau să le respecte. Din acest motiv impunerea unui permis de conducere încă de la apariția primului autovehicol nu pare a fi un lucru de neînțeles.

Așadar primul permis de conducere a apărut odată cu primul autovehicol – Motorwagen. Persoana care a avut pentru prima dată în buzunar un astfel de act a fost Karl Benz. Evident, el nu a trebuit să rezolve teste auto la poliția rutieră sau să dea proba traseului, pentru a se bucura de el. La vremea aceea, 1888, nu exista niciun fel de reglementări cu privire la automobile, care erau mai degrabă asimilată invențiilor. Permisul lui Benz era, de fapt, un act prin care acesta putea să circule pe străzi cu automobilul pe care doar ce îl inventase. Necesitatea permisului a apărut din cauza faptului automobilul său era zgomotos și făcea mult fum și acest lucru îi deranja pe locuitorii din localitatea lui Benz, ceea ce l-a făcut să solicite permisiunea de a circula din partea Ducatului Baden.

Timp de mai mulţi ani permisele de conducere erau acordate oricui le cereau. Abia din 1903, Prusia a introdus un test pentru cei care doreau să conducă un automobil. În același timp în Marea Britanie trecea o lege Motor Car Act 1903, prin care dejenea obligatoriu ca fiecare sofer sa aibă un permis. Vârsta minimă era de 17 ani, iar viteza maximă de deplasare era de … 20 km/h. Primul test de conducere a fost introdus in aceasta tara abia în 1934. Pe atunci, accentul era pus pe calitatea de mecanic, nu pe cea de şofer.

În ceea ce priveste Germania din 1910 este introdusă obligativitatea permisului. Majoritatea statelor europene a introdus documentul, ultimul stat fiind Belgia, abia în 1977. Practic, până în acest an, în Belgia se putea obţine un permis de circulaţie fără niciun fel de examen auto.

Permisul de conducere în România

Un prim document care reglementa circulaţia, a apărut în ţara noastră a apărut la puțin timp după unirea principatelor în 1859. Evident, pe vremea aceea se referea la circulaţia trasurilor pe drumurilor publice şi solicită un livret pe care birjarii trebuia să îl aibă la îndemână. Aceştia nu aveau voie să circule decât la pas şi nu puteau să stropească pietonii în timp ce circulau, ceea ce nu ar fi rău să ia aminte și șoferii în ziua de azi. După venirea regelui Carol I, în anul 1868, regulile au fost înăsprite, iar conducătorii trăsurilor trebuiau să fie curaţi, cu haine decente şi să respecte și o serie de alte reguli. Este anul în care se introduce şi vârsta minimă de 21 de ani pentru cei care doresc să conducă o trăsură pe drumurile publice.

Chiar dacă e greu de crezut primele automobile din România au fost unele hybrid. Multi asimilează greșit primele mașini din țara noastră cu Dacia, apărută din 1968. România se află în topul țărilor care au introdus mașinile pe drumurile ei.

Primele vehicule de transport din România datează din 1895, când circulau pe drumurile din Bucuresti două camioane realizate de o companie franceză numită Gardner-Serpollet. Acestea aveau motoare cu aburi. În anul 1900, în București s-a introdus Serviciului Circulației. Primul vehicul înregistrat oficial a fost un automobil dotat cu motor pe ardere internă fabricat în Liege. Era de fapt o brijă fără cai și i-a aparținut proprietarului morii cu abur „Gheorghe Assan” de pe Ștefan cel Mare. Prințul Bibescu, un mare pasionat de sporturile cu motor și zbor, cel care a înființat un an mai târziu ACR, Automobil Club Roman, și-a comandat și el în 1900 același automobil de la fabrica din Liege.

Primul automobil închis care a circulat in Romania a fost un model Panhard, în anul 1904. Avea un motor cu ardere internă ce producea 16 cp, roți de lemn și 4 locuri pentru pasageri. În ace an au fost înregistrate 51 de automobile. Dacă în Belgia permisul de conducere se obţinea fără niciun fel de examen, în România primele examene au fost organizate în 1907, rezultat al creşterii numărului de autovehicule de pe străzi. În 1908, numărul de maşini din România era de 138.

Cum se desfăşura examenul auto în 1911?

Probele la care erau supuşi cei care doreau să se bucure de Brevetul de Conducere pentru Automobile erau diferite de cele de astăzi. Practic, există o probă de viteză pe drumurile publice şi mai există o probă de frânare în caz de urgenţă. În cadrul probei de frânare, în fata automobilului era aruncat un sac umplut cu paie.

Ulterior s-a primele regulamente s-au modificat. De exemplu erau sancţionate cu amenzi usturătoare neprezentarea permisului de conducere, depăşirea vitezei legale, care, la acea vreme, era cât a unui cal la trap, adică 12 km pe oră, circulaţia cu autovehicule neverificate de comisia formată pe lângă prefectura judeţeană.

Dintr-un proces verbal aflăm că trecerea cu viteză mare, pe la o răscruce din oraş, aproape lovind pietonii, i-a atras altui şofer o amendă zdravănă de 10.000 lei. Cum au procedat însă organele în drept când au descoperit o maşină care depăşea acea viteză legală de 12 km pe oră.

Sursa:historia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba