Știri

10 locuri și lucruri din România, unice în lume: Printre ele, ”Canionul României” din Alba

Publicat

acum 5 ani

în

26/04/2019

Țara noastră este unică în lume prin frumusețea sa, iar ospitalitatea românilor este recunoscută la nivel mondial. Totuși, unele dintre cele mai interesante lucruri despre România au rămas ascunse chiar și pentru noi. Multe dintre acestea merită, însă, văzute și chiar descoperite.

Mai jos puteți vedea un top al celor 10 locuri și lucruri din România, unice în lume.

1. Picturile rupestre din peştera Coliboaia din Bihor
În Peştera Coliboaia din Bihor există desene care s-au dovedit a fi cele mai vechi din Europa Centrală, datând de acum aproape 35.000 de ani. Desenele reprezentă animale din acele vremuri, bizoni, rinoceri, capete de urs, şi s-au păstrat aproape intacte datorită condiţiilor bune de umiditate din zona peşterii unde au fost găsite.

2. Peştera cu Oase din Valea Minişului
În apropiere de Anina, judeţul Caraş Severin, se află o peşteră cunoscută în întreaga lume de aproape 10 ani. Peştera cu Oase este locul unde au fost găsite cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi, au fost datate la o vechime de 35.000 de ani.

3. Cel mai vechi papirus întreg din Europa
Singurul papirus din România, descoperit în urmă cu peste 50 de ani, este scris în greaca veche şi este unic, fiind singurul papirus întreg din Europa care datează din secolul IV î.H.. Acesta a fost descoperit la Mangalia în 1959 şi a fost trimis, în acelaşi an, în Rusia, pentru restaurare şi conservare. Ulterior, însă, nu s-a mai ştiut nimic despre el. În vara anului 2011, acesta a fost predat reprezentanţilor Muzeului de Arheologie „Callatis”.

4. Cerul din comuna Bozoriu, judeţul Buzău
Comuna Bozioru din judeţul Buzău este recunoscută pentru „cerul straniu”. Demersurile ştiinţifice au arătat că acest cer este de 4 ori mai clar şi senin decât unul normal. Cercetătorii extrasenzoriali îl considera fără dubiu, una dintre porţile energetice ale Universului, în care spaţiul şi timpul se acordă cu axa infinitului.

5. Pădurea Hoia-Baciu
Aflată la 5 kilometri de oraşul Cluj, a cunoscut celebritatea în 1968, când Emil Barnea a publicat o fotografie a unui posibil OZN ajuns în zonă. Aici există o zonă magnetică de 300 de metri, unde muşchii de pe copaci nu arată nordul, aşa cum ar fi normal, iar ciupercile, obişnuite pentru această pădure, nu cresc niciodată. Aici ar fi fost văzute broaşte roşii de dimensiuni foarte mari. Au fost semnalate şi cazuri stranii, în care în acest loc a plouat torenţial, dar fix doar pe suprafaţa de 300 de metri. Şi tot aici, spun legendele zonei, apar aşa numiţii „îngeri păzitori”, care pot fi surprinşi doar cu ajutorul aparatului de fotografiat, potrivit blogdecitit.

Citește și Râpa Roşie – cetatea fabuloasă sculptată de ape într-un deal

6. Canionul României
Râpa Roșie este la aproximativ 3 kilometri de oraşul Sebeş, din judeţul Alba. Se întinde pe o suprafaţă de circa 25 de hectare. Râpa Roşie este o rezervaţie geologică ai cărei pereţi ating înălţimi de până la 100 de metri. Turiştii sunt atraşi în primul rând de formele deosebite săpate de ape colină. Declarată monument al naturii încă din 1950, Râpa Roşie este azi o rezervaţie geologică şi botanică (categoria a IV-a în clasificarea IUCN), întinsă pe o suprafaţă de 10 hectare, şi reprezintă nu doar unul dintre punctele de interes turistic major ale judeţului Alba, ci unul dintre cele mai remarcabile monumente naturale din România şi o raritate europeană.

7. Maldivele de la Aghireş
Exploatarea de caolin de la Aghireş, judeţul Cluj a tranfosrmat locul într-o minune a naturii. Apa a năvălit şi a inundat toată cariera. Lacul astfel format este supranumit Laguna Albastră, datorită culorii apei încărcate cu praf de argilă. Apa lacului împrumută culoarea cerului. Este gri în zilele mohorâte şi albastră în cele senine.

De la Refugiul Spirlea pe traseul La Lanţuri, din Piatra Craiului găseşti spărturile în stâncă impresionante. Fascinant este faptul că aceste înălţimi, au fost cândva fund de mare. Iar mărturie stau grămezile de cochilii pietrificate, pe care dacă sunteţi căutători cu ochi atent, le puteţi zări la tot pasul.

9. Rezervaţia Grădina Zmeilor
Grădina Zmeilor este o rezervaţie impresionantă pe car eo puteţi vizita în judeţul Sălaj, la 10 km de Jibou în satul Gălgăul Almaşului. Blocuri de stâncă de toate formele şi mărimile stau aruncate într-o mare dezordine.

10. Focul Viu de pe Valea Slănicului
Focul Viu este un fenomen firesc, ce are la baza emanaţiile de gaze naturale din scoarţa terestră care, sub acţiunea razelor solare se transformă în foc. Poate fi găsit în judeţul Buzău, pe Valea Slănicului, într-un deal din apropierea satului Terca, comuna Lopătari. Flăcările sale pot ajunge la jumătate de metru şi chiar un metru înălţime. Considerat monument natural, este înscris în baza de date a ariilor protejate din lume.

Foto: blogdecitit.wordpress.ro și capital.ro

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 11 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 15 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 16 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro