Rămâi conectat

Știri

Codul bunelor maniere : Ce să nu faci când ești la masă

Publicat

în

Vi s-a întâmplat să fiţi învitaţi la cină şi să fiţi prinşi pe picior greşit în ceea ce priveşte bunele maniere la masă, să nu ştiţi ce cuţit sau furculiţă să folosiţi? Citește pe radiounirea.ro câteva reguli de bune maniere la masă care vă vin în ajutor, mai ales când este prilejul meselor de sărbătoare.

Cuţitele şi furculiţele
Tacâmurile aşezate la o masă pot da bătăi de cap celor care nu ştiu ce lingură, furculiţă sau cuţit să folosească. Dacă eşti invitat la restaurant, atunci vei găsi pe masă aşezate o serie de furculiţe pe partea stângă, şi o serie de linguri şi cuţite pe partea dreaptă (mesele sunt aranjate pentru dreptaci). Cea mai simplă regulă este că, la primul fel, se foloseste obiectul cel mai îndepărtat de farfurie şi tot aşa. Dacă eşti invitat la cineva acasă la cineva, aşteaptă prima mişcare a gazdei şi urmează-o. Când mesteci, lasă tacâmurile jos. Însă acestea trebuie puse pe farfurie şi NU înapoi pe masă şi nici sprijinite de farfurie. Când ai terminat de mâncat, aşază furculiţa şi cuţitul vertical pe mijlocul farfuriei, acesta este semnalul către chelner că nu mai mănânci.

Lingura de supă
Lingurile de supă pot avea două forme: una rotundă, ca un castron, şi alta în formă de ouă. Când mănânci supă, castronul (farfuria) trebuie să rămână pe masă. Nu se bea supa din bol. Nu se bagă toată lingură în gură, ci se soarbe de la marginea ei. Fără zgomot însă.

Şervetul de masă
Şervetul de masă se despătureşte şi se aşază pe genunchi. Pe vremuri se punea la gât, dar acum este considerat un gest vulgar. Ştergerea cu şervetul se face prin tamponare. Dacă trebuie să pleci înainte să termini de mâncat, aşază şervetul pe scaun, chelnerul va şti astfel că urmează să te întorci şi nu va ridica masa. Când ai terminat de mâncat, şervetul se pune pe masă, în stânga farfuriei, NU pe farfurie.

Citește și Codul bunelor maniere: Ce reguli trebuie să respectăm la o masă festivă

Paharele de vin
Paharele vor fi aşezate în partea de sus dreapta a farfuriei. Şi pot fi două sau patru. Când sunt patru, primul din stânga este pentru vin roşu (are forma unui bol şi este mai mare). Următorul este pentru vin alb (este mai mic). În dreapta vor fi paharul de şampanie (sau un pahar mai mic pentru băuturile de la desert) şi paharul pentru apă. Dacă nu mai vrei vin, iar chelnerul tocmai ce dă semne că vrea să-l umple, nu pune mâna pe pahar pentru a-l opri. Pur şi simplu spune-i că ai băut de ajuns. Nu ţine paharul în mână când toarnă în el chelnerul.

Cum stai la masă
Dacă eşti invitat la cineva la masă şi nu există cartonaşe care să îţi indice locul, aşteaptă să îţi indice gazda unde să stai. Este neplăcut atât pentru tine, cât şi pentru gazdă să vină să te ridice. Când te-ai aşezat, picioarele trebuie să stea ferm pe podea. Nu se întind picioarele în faţă, nu se îndoaie sub scaun, nu se stă picior peste picior. Coatele trebuie păstrate pe lângă corp. Nu te apleci peste farfurie când mănânci. Mâncarea se aduce spre gură. În Anglia, mâinile se ţin în poală când nu se folosesc. Iar în Franţa se ţin deasupra mesei, tot timpul. Însă, coatele nu se ţin pe masă.

Când se mănâncă
Nu se începe un fel dacă nu a fost servită toată lumea. În cazul în care eşti în vizită, gazda va da startul mesei. Dacă ai luat ceva ce nu poţi înghiţi, cere-ţi scuze şi ridică-te de la masă pentru a te “elibera” în altă parte. NU la masă. Nu pune ceea ce ai scuipat într-un şerveţel lângă farfurie, de unde toată lumea îl poate vedea. Dacă ţi-a rămas ceva între dinţi, ridică-te de la masă şi înlătură-l la baie. Nu se foloseşte scobitoare la masă şi nici nu se suflă nasul. Nu adăuga sare înainte să guşti. Va fi o insultă faţă de gazdă. Dacă înainte de masă sunt servite gustări, pune din farfuria de prezentare în farfuria ta. NU mânca niciodată din farfuria de prezentare.

Conversaţiile
Dacă nu cunoşti pe absolut toată lumea de la masă nu discuta subiecte legate de politică, religie şi sex. NU se ţipă la masă pentru a fi auzit de cei din capătul celălalt, însă nici nu trebuie să fie atmosferă de catedrală sau sală de lectură. Dacă nu-i cunoşti foarte bine pe cei de lângă tine, îi poţi întreba lucruri despre ei (însă nu chestiuni foarte personale).

Ce să NU faci la masă
– NU te agita. Dacă nu-ţi place ceva, lasă-l în farfurie.
– NU sufla în mâncare. Aşteaptă să se răcească de la sine.
– NU fuma la masă, decât dacă ai fost invitat de către gazdă.
– NU fotografia masa, vei părea disperat.
– NU te certa cu chelnerul.
– NU folosi tacâmurile pentru a indica ceva cu ele.
– NU ţine furculiţa în mână când bei.

Nu uita să mulţumeşti gazdei pentru invitaţie şi pentru masă şi o scrisoare de mulţumire de a doua zi ar fi un gest de maximă curtoazie.

Sursa:sfatulparintilor.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor

Publicat

în

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare

Ziua de joi din Săptămâna Patimilor, cunoscută ca Joia Mare sau Joia Neagră, este una dintre cele mai importante, având o semnificaţie aparte. În această seară se aprind 12 lumânări la citirea celor 12 Evanghelii, lumânări ce pot fi aprinse ulterior pe parcursul întregului an.

În timpul slujbei din Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.

Superstiţii în Joia Mare: ce facem cu cele 12 lumânări

Fiecare creştin aprinde câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului.

“În fiecare lună se aprinde câte o lumânare dintre cele 12. Lumânările se aprind la început de lună, în zile importante cum ar fi ziua naşterii, căsătoriei, sau ziua botezului. Cu această lumânare trebuie să existe o legătură sufletească. Ziua de joi este o zi importantă pentru feştania casei”, a explicat părintele Roman Pintea pentru Vocea Transilvaniei.

Odată citită cea de-a 12-a evanghelie, se încheie trasul clopotului şi începe bătutul toacelor.

“Ne amintim că în Joia Mare cerul s-a întunecat, soarele s-a dus până la asfinţit, iar catapeteasma s-a rupt. În aceste zile comunitatea este în doliu”, a mai spus părintele Pintea.

sursa: gandul.info


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă

Publicat

în

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.

Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.

Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.

Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.

Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.

Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.

Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.

Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?

Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.

Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.

Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.

La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.

De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa: Tradiții și superstiții în ziua în care se înroșesc ouăle

Publicat

în

În această zi sfântă, Joia Mare, credincioșii respectă mai multe obiceiuri

Joia Mare – Tradiții și superstiții în ziua în care se înroșesc ouăle Joia Mare este a patra zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor și ziua în care se înroșesc ouăle.

În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, cea la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii, numită şi Euharistia, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.

În această zi îţi este interzis să faci mai multe lucruri. Joia Mare, a patra zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, mai este cunoscută drept Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa.

Tradiții în Joia Patimilor

În Joia Neagră se fac focuri pentru sufletele morţilor care vin la geam În unele zone ale țării, în această perioadă se fac focuri pentru sufletele răposaţilor, care se spune că vin şi se aşază la streaşină. De aceea, în această zi, nu se mătură, ca să nu se facă praf prea mult, care să fie aruncat în gura morţilor. Joi seara se ţin Cele 12 Evanghelii la care participă femeile. Tot în zona extracarpatică, femeile merg cu o sfoară cu noduri şi se tot desface câte un nod la fiecare evanghelie. Fac acest lucru, de obicei, femeile gravide, ca să nască uşor. Tradiția spune că în Joimărița fetelor leneșe li se toacă degetele Joia Mare este încadrată în credinţa populară ca o joimăriţă, care e un fel de sfântă, ca şi Sfânta Vineri. Aceasta este foarte atentă la serbarea zilei sale şi la respectarea tradiţiilor. Este reprezentată ca o bătrână sinistră ca aspect, care toacă degetele fetelor leneşe, care nu au terminat torsul până acum.

Nici bărbații nu scapă de pedepse, dacă au fost leneși și gospodăria nu arată așa cum ar trebui. În cazul în care Joimărița găsește pe cineva dormind, acela va fi leneș tot anul. Se merge la casele oamenilor, iar gazdele trebuie să dea ouă copiilor În unele zone ale țării, o femeie bătrână merge pe la casele oamenilor împreună cu fete tinere pentru a îndeplini tradiția. În schimb, în alte zone se trimit la casele oamenilor cete de copii, unși pe față cu negreală. Aceștia merg la oameni pentru a le îndemna pe fete la muncă. Pentru a scăpa de pedeapsă, gazdele trebuie să le dea copiilor ouă. La sat, în perioada de iarnă se torc lâna, inul, cânepa şi se ţes. Toate acestea trebuie făcute până la Paşti pentru că de Paşte se dau hainele noi. Haina nouă înseamnă haina de vară. Tot până la Joia Mare trebuie ca gardul să fie refăcut în grădini, trebuie adunat gunoiul şi ars. Acele munci de primăvară trebuie terminate înainte de această zi. În unele părţi, în Joia Mare se face borşul care este bun la preparatele de miel.

În Joia Mare se vopsesc ouăle

Joia Mare este cunoscută mai ales ca ziua în care se înroșesc ouăle, pentru că se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe lângă ouă roşii, românii contemporani mai vopsesc ouăle şi în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subţire şi aşa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai de mult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniţă), cu coajă de crin roşu sau cu flori de tei; luciul li se dădea ștergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură. Ce nu se face în Joia Mare În Joia Mare nu trebuie să îți săruți prietenii În Joia Mare şi cam pe toată perioada Săptămânii Mari oamenii se spovedesc, chiar şi cei care nu s-au spovedit decât o dată pe an. Pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute pentru că acest sărut ar fi răstălmăcit, va fi înţeles ca o trădare. Există o anumită reţinere la atingeri în Joia Mare. Oamenii îşi dau mâna, dar nu se ating. În Joia Mare nu se spală haine pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană. În Joia Mare nu se fac parastase. O vorbă din bătrâni spune că de Joia Mare nu se trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba