Știri

Cum ne comportăm la birou: Codul bunelor maniere

Publicat

acum 5 ani

în

10/10/2019

Să fii un gentleman nu e nicidecum un lucru demodat – ci un avantaj în orice situaţie socială. Bineînţeles, şi bunele maniere s-au schimbat de-a lungul timpului şi nu mai sunt astăzi atât de dependente de formalism şi ceremonialism. Însă, dacă vei găsi în viaţa reală un cod comportamental pe care ar trebui să-l urmăreşti indiferent de afinitatea ta (sau lipsa ei) faţă de ideea de a-ţi filtra atitudinea în funcţie de o grămadă de factori sociali, acela e codul business – sau simplu, normele comportamentale pe care ar fi bine să le respecţi la muncă.

Dacă în viaţa socială, manierele dau în multe situaţii întâietate femeii, în mediul profesional în schimb, totul se învârte în jurul ierarhiei – chiar şi atunci când compania în care lucrezi pare mult mai relaxată în privinţa acestor lucruri. Prima regulă e simplă: angajaţii recunosc autoritatea angajatorilor, iar vânzătorii, pe cea a clienţilor. Ca atare, într-o situaţie tipică de introducere a două persoane care nu se cunosc, cea care are rangul sau importanţa mai mare va primi întâietate. Dincolo de anumite gesturi şi situaţii standard, ce trebuie să ai mereu în vedere, dacă vrei să fii un gentleman şi între 9 şi 18, e să acţionezi cu integritate şi profesionalism, să îţi păstrezi viaţa privată, privată, să fii ferm atunci când interesele companiei o cer, şi diplomat întotdeauna.

Ce e bine să faci, atunci când eşti la birou:

Îmbracă-te cu respect.

Ideal e să te îmbraci elegant, după codul vestimentar al biroului, dar fără a crea o discrepanţă prea mare faţă de cei de acelaşi rang. Desigur, poţi veni îmbrăcat în costum dacă toţi colegii tăi poartă măcar un blazer şi o cămaşă Oxford, în fiecare zi, însă nu fă asta dacă în jurul tău predomină jeans şi hanorace, şi mai ales, nu intra în competiţie cu şeful. Nu vrei să fii acel tip. Indiferent de stilul tău, poartă doar haine curate şi bine călcate. Poţi arăta neglijent cu un blazer motolit şi pantofi murdari, sau îngrijit, dacă porţi cămăşi perfect călcate şi pantofi impecabili.

Păstrează relaţii bune cu colegii.

8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână – uneori se întâmplă să petreci mai mult timp în preajma colegilor decât în mijlocul familiei. Aşa că, gândeşte-te de două ori dacă preferi să menţii distanţa sau să spui lucrurilor pe nume, dacă un coleg ţi se pare pur şi simplu nesuferit, sau dacă preferi să munceşti într-o ambianţă măcar liniştită. Fii prietenos cu cei cu care poţi fi, şi rezervat, dar politicos, cu cei de care nu te poţi apropia.

Păstrează secretele companiei.

Nu divulga niciodată lucruri cu confidenţialitatea cărora ai fost încredinţat şi, mai mult, păstrează o maximă discreţie, atunci când ţi se pun întrebări incomode în privinţa acestora. Dacă interlocutorul nu înţelege (sau se preface că nu înţelege), nu ezita să spui că nu tu eşti cel care decide asupra divulgării cutărui detaliu.

Tratează-ţi inferiorii cu amabilitate şi respect.

Lucru valabil atât pentru cei cu care îi supervizezi, cât şi pentru cei cu care nu prea ai de-a face. E de ajuns să saluţi întotdeauna şi să spui “mulţumesc”, ca să fii mai bine văzut decât unul la fel de competent ca şi tine, dar care îşi fereşte mereu privirea şi grăbeşte pasul.

Înlocuieşte lucrurile pe care le-ai terminat.

Aici intră: cafeaua din esspressor, hârtia din imprimantă, hârtia igienică. Mai mult, anunţă-l pe cel responsabil cu aprovizionarea sau cu bunul mers al micilor detalii dacă s-au terminat anumite resurse sau a intervenit vreo defecţiune.

Ce să nu faci, la birou:

Nu-ţi ieşi din fire indiferent de situaţie, şi nu călca pe bătăturile nimănui.

E esenţial să nu-ţi laşi sentimentele uneori puternice să-ţi perturbe bunul mers al muncii. Dacă te confrunţi cu un coleg sau un şef pe care nu îl poţi suferi, oricât ai încerca, schimbă-ţi locul de muncă mai degrabă decât să faci scene (chiar şi atunci când motivele acestora ar fi bine întemeiate).

Nu da vina pe altcineva.

Chiar şi atunci când un incident e în mod nedrept pus pe seama ta, caută să tratezi lucrurile cu diplomaţie, cântărind mai întâi gravitatea consecinţelor: ce câştigi dacă laşi una de la tine versus ce pierzi dacă iei asupra ta greutatea greşelii altcuiva. Dacă nu ai de ce să fii galant şi situaţia e mai gravă, nu demasca vinovatul de faţă cu el – vorbeşte între patru ochi cu superiorul tău.

Nu întârzia la întâlniri.

Chiar dacă în ceea ce priveşte programul, regula sfertului academic poate funcţiona uneori, la întâlnirile fixate, fie că sunt de lucru, cu un client sau cu superiorul, nu te lăsa niciodată aşteptat.

Nu mânca (neinvitat) din mâncarea altcuiva.

Ai râde dacă ai vedea ce antipatii îţi atrage acest gest, dar să ştii că e pe bune. Şi dacă ai făcut-o accidental, nu te oferi să înlocuieşti mâncarea – fă-o înainte ca “păgubitul” să aibă şansa să-ţi spună că “Ah, nu-i mare lucru, nu e nevoie”.

Nu trage cu urechea la convorbirile altora.

Chiar şi atunci când asişti la o convorbire privată prin simplul fapt de a avea biroul în aceeaşi încăpere, nu începe să pui întrebări cu privire la ceva ce ai auzit. Dacă o discuţie e necesară, o va iniţia celălalt.

Nu sta la discuţii private mai mult decât e cazul, în timpul programului.

Chiar şi în cele mai democrate birouri, discuţiile care au ca subiect ceva cu totul în afara sferei muncii nu trec neobservate. Păstrează amănuntele vieţii private la minimum şi evită categoric să pierzi timpul altcuiva, mai ales atunci când acesta chiar are ceva important de făcut.

Sursa:cozacone.ro

Alte articole etichetate cu:birou bunelor maniere codul comportam

Publicitate

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 4 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Știri

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Publicat

acum 5 ore

în

29/04/2024

Simona Lodroman

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.

Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .

Lunea mare = Pildele pentru ucenici

Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.

Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor

Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.