Rămâi conectat

Știri

Curiozități despre diferite obiective turistice

Publicat

în

România are foarte multe lucruri mai puțin cunoscute pe care merită să le descoperiți. Avem o țară minunată care merită vizitată și cunoscută mult mai bine de către noi, locuitorii ei.

Citeste pe radiounirea.ro despre câteva dintre aceste lucruri mai puțin știute.

Cetatea Alba Carolina este construită în formă de stea. Aceasta are 3 rânduri de ziduri dispuse sub forma heptagonală, cu 7 bastioane.

Arcul de Triumf a fost construit ca urmare a proclamării Unirii și adăpostește 4 expoziții care pot fi vizitate cu ocazia Zilelor Armatei, Zilelor Aviatorilor și Zilelor Orașului București.

Calea Victoriei din București a luat naștere după unirea a două străzi: Drumul Brașovului cu Ulița Mare spre Sarindar. Ideea unirii celor două aertere a venit deoarece se dorea obținerea unei căi de acces între Mogoșoaia si Palatul Domnesc de la Curtea Veche. În trecut, aceasta se numea Podul Mogoșoaiei și era pavată cu bușteni.

Palatul Parlamentului ocupă locul 2 în lume ca dimensiune, după clădirea Pentagonului. Mai multe detalii puteți citi aici.

Lacul Bâlea este situat la altitudinea de 2034 m și s-a format în Căldarea Glaciară Bâlea din munții Făgăraș. La acest lac se poate ajunge pe Transfăgărășan, drum care leagă județele Sibiu și Argeș. Are o adâncime maxima de 11,35 m. În anul 2006 a fost construit aici primul Hotel de Gheață din Europa.

Pentru a ajunge la Cetata Poenari trebuie urcate 1480 de trepte, până în vârful Muntelui Cetățuia.

Cabana Dochia se află la altitudinea de 1750 m.

Citeste si Alba Iulia, între istorie și legendă

Clopotnița Bisericii Neagră din Brașov are cel mai mare clopot din toate bisericile din țară.

Canionul 7 Scări, din masivul Piatra Mare are o lungime de 160 m.

Timp de 12 ani, între 1948 si 1960, Cetatea Făgărașului a fost transformată în închisoare pentru deținuții politici. Aici puteți citi mai multe detalii despre Cetatea Făgăraș.

Unul dintre cele mai bine păstrate situri arheologice este Castrul Roman Porolisum. Acesta se află în satul Moigrad Porolissum din comuna Mirșid, județul Sălaj.

Cluj Napoca este cel mai mare oraș din Trasilvania și al treilea ca mărime din România, după București și Iași. În trecut, era numit Castrum Clus (denumire care înseamna Castrul Închis)? Avea această denumire deoarece este poziționat foarte ferit și greu accesibil din exterior. Mai multe curiozități despre Cluj-Napoca puteți citi aici.

Cheile Turzii adăpostesc circa 60 de peșteri de mici dimensiuni. Doar 20 dintre ele depășesc 20 m, în vreme ce peștera cea mai mare are 120 m.

În interiorul curții de la Castelul Corvinilor (Huniazilor) din Hunedoara există o fântână adâncă de 30 de metri. La săpatul fântânii au muncit 3 deținuți timp de 15 ani. Aici aveți mai multe detalii.

Mohamed al doilea, cel care a cucerit Constantinopolul, nu a reușit să treacă de zidurile Cetății Neamț. Zidurile acesteia sunt construite cu mare pricepere, aproape vertical.

Cheile Bicazului fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș. Aici aveți mai multe detalii despre Cheile Bicazului.

Numele zonei Bucovina se poate „traduce” ca „Ținutul Fagului” („buk” de origine slavă, înseamnă fag).

Inițial, Crucea de pe Caraiman era luminată de 120 de becuri de 500 W, în vreme ce în prezent are 300 de astfel de becuri care sunt aprinse în fiecare seară.

Adâncimea maximă a Dunării în zona Cazanelor este de 75 m.

worldwideromania.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba