Știri
Animale care au schimbat istoria omenirii
Reprezentanţii ”împărăţiei animalelor” au jucat întotdeauna un rol important în istoria omenirii. Citește pe radiounirea.ro povestea a trei dintre cele mai reprezentative exemple de situaţii în care animalele au schimbat lumea.
Pe 3 noiembrie 1957, Laika a călătorit la bordul rachetei spaţiale ruseşti Sputnik 2 în spaţiu, devenind primul animal care a orbitat în jurul Pământului. Astronautul canin a realizat misiunea istorică la doar o lună după lansarea satelitului spaţial sovietic Sputnik 1, care a marcat intrarea omenirii în era spaţială. Laika a fost un câine maidanez capturat şi antrenat alături de alţi câini pentru ”cucerirea” spaţiului.
Cu toate că oficialii americani au spus iniţial că Laika a supravieţui la bordul navei Sputnik 2 circa o săptămână, în 2002 s-a descoperit că animalul a murit la doar câteva ore de la decolare, din cauza stresului şi a căldurii. După ce a înconjurat Pământul de aproape 2.000 de ori, Sputnik 2 a luat foc la reintrarea în atmosferă, în aprilie 1958. În august 1960, câinii sovietici Belka şi Stelka au devenit primele animale care să supravieţuiască unei misiuni spaţiale. La mai puţin de un an după, pe 12 aprilie 1961, pilotul rus Iuri Gagarin a devenit primul om în spaţiu, iar şapte ani mai târziu, americanii au ajuns pe Lună, la bordul misiunii Apollo 11.
Cher Ami, porumbelul călător care a salvat trupele americane în Primul Război Mondial
În timpul războiului, Cher Ami (în traducere liberă, prietenul drag) un porumbel negru, a fost una dintre sutele de păsări folosite de armata americană pentru a transmite mesaje importante de la comandanţi la soldaţii de pe câmpul de luptă. În octombrie 1918, Cher Ami a reuşit, deşi fusese grav rănit în urma unui atac al inamicului, să livreze o scrisoare de la forţele Maj ale armatei americane. Charles Whittlesey, conducătorul ”batalionului pierdut” al diviziei 77 de infanterie, scria că este blocat pe un deal din nord-estul Franţei, înconjurat de inamici şi atacat de forţele americane care nu ştiau că este acolo. Mesajul lui Cher Ami a dus la salvarea ”batalionului pierdut”. Pasărea a fost ulterior decorată cu distincţia Croix de Guerre. După moarte, Cher Ami a fost împăiat şi expus la Institutul Smithsonian din Statele Unite.
Şobolanii şi puricii din Evul Mediu
La mijlocul secolului al XIV-lea o pandemie răvăşitoare, numită ”moartea neagră” a ucis circa o treime din populaţia Europei, circa 25 de milioane de oameni. Iniţial, cauza acestei epidemii nu a fost ştiută, mulţi speculând că ar fi vorba despre o conspiraţie a evreilor de a extermina creştinii sau o pedeapsă de la Dumnezeu. Cercetările ulterioare au arătat că principalii vinovaţi pentru răspândirea epidemiei au fost şobolanii şi puricii care s-au infectat cu o bacterie mortală pentru oameni. ”Moartea neagră” s-a răspândit din Asia în Europa pe rutele comerciale dintre cele două continente.
Citeste si Două rase de câini din România, recunoscute internaţional
Cairo, câinele care a ajutat la capturarea lui Osama Bin Laden
La 2 mai 2001, Cairo a însoțit echipa SEAL care l-a asasinat pe cel mai căutat terorist din lume – Osama Bin Laden. Deocamdată cele mai multe detalii despre această misiune rămân a fi clasificate, însă potrivit unor surse neoficiale, câinele a avut rolul de a patrula teritoriul unde stătea ascuns teroristul și de a ataca orice potențial inamic. Cairo face parte din rasa Malinois Belgian, cunoscut pentru inteligența, viteza, simțul ascuțit al mirosului și forță (fălcile puternice ale câinelui i-au atras porecla „maligator”). Chiar dacă misiunea exactă a lui Cairo a rămas un mister, se știe că atunci când președintele Barack Obama s-a întâlnit cu echipa SEAL care l-a asasinat pe terorist, a cerut să vadă și câinele.
Maimuța care a ucis un rege
În toamna anului 1920, regele Alexandru al Greciei se plimba în grădină când o maimuță i-a atacat câinele. În timp ce încerca să despartă cele două animale, o altă maimuță l-a atacat, mușcându-l. Rănile s-au infectat, iar regele a murit peste doar 5 zile. Alexandru fusese instalat pe tron în 1917, în timpul Primului Război Mondial, de către forțele Antantei, înlocuindu-l pe tatăl său, Constantin, care avea simpatii pro-germane. După moartea lui Alexandru, Constantin a revenit pe tron, conducând Grecia în războiul cu Turcia, care a provocat moartea unui sfert de milion de oameni. Premierul britanic Winston Churchill comenta mai târziu: „N-ar fi o exagerare dacă am spune că un sfert de milion de oameni au murit de la mușcătura unei maimuțe”.
Sursă: history si descopera.ro
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 3 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază