Rămâi conectat

Știri

Ai primit o amendă aplicată sau comunicată prea târziu? Iată cum poţi să ceri anularea sancţiunii

Publicat

în

Legislaţia în vigoare stabileşte că faptele de natură contravenţională pot fi sancţionate de autorităţi într-o perioadă de timp limitată de la săvârşirea efectivă a acestora. De asemenea, comunicarea amenzilor trebuie făcută cu respectarea unui termen strict. Atunci când autorităţile aplică sau comunică amenzi deşi termenele legale sunt depăşite, contravenienţii pot cere în instanţă anularea sancţiunilor, invocând prescripţia. Amănuntele le afli pe radiounirea.ro.

Cadrul legislativ de bază aplicabil în cazul contravenţiilor este, în momentul de faţă, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Prin intermediul acestui act normativ sunt apărate valorile sociale ce nu sunt ocrotite de legea penală.
Amenda este una dintre principalele sancţiuni contravenţionale prevăzute în ordonanţa Executivului, alături de avertisment şi prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
Dacă autorităţile aplică sau comunică amenzi fără să respecte termenele impuse de lege, contravenienţii se pot adresa instanţelor judecătoreşti. „Instanţa anulează procesele-verbale de contravenţie prin care s-au aplicat amenzile contravenţionale şi dispune exonerarea petenţilor de plata amenzilor aplicate în sarcina lor. Persoanele care atacă un proces-verbal de contravenţie au, în instanţă, calitatea de petenţi”, ne-a explicat Gabriela Pintea, consilier juridic şi consultant pe Forumul AvocatNet.ro.
Important! Contravenţiile sunt constatate printr-un proces-verbal, care se încheie de către un agent constatator. Agenţi constatatori pot fi, după caz, primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, persoanele împuternicite de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al Bucureştiului, dar şi de alte persoane indicate în legile speciale.

Amenda aplicată după depăşirea termenului legal
Amenzile pot fi aplicate în maximum şase luni de la data săvârşirii faptei, aşa cum stabileşte legea contravenţională. Iar când vorbim despre aplicarea sancţiunii ne referim la încheierea efectivă a procesului-verbal de către agentul constatator.
„Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de şase luni de la data săvârşirii faptei. Prevederea prezintă interes numai în situația în care contravenientul nu este prezent la încheierea procesului-verbal. Prin «aplicarea sancţiunii contravenţionale» se înţelege încheierea procesului-verbal de contravenţie. După cum rezultă din prevederea legală, agentul constatator este obligat să încheie procesul-verbal de contravenţie în termen de şase luni de la data la care constată săvârşirea unei fapte contravenţionale”, a afirmat Gabriela Pintea.
Practic, dacă procesul-verbal este încheiat după expirarea termenului legal, intervine prescripţia, care poate fi constatată numai de o instanţă judecătorească, a subliniat consilierul juridic: „În situaţia în care agentul constatator încheie procesul-verbal de contravenţie după expirarea termenului de şase luni, intervine sancţiunea prescripţiei aplicării sancţiunii amenzii contravenţionale. Intervenţia prescripţiei trebuie să fie constatată de instanţa judecătorească competentă, printr-o hotărâre judecătorească”.
Specialistul ne-a spus că, într-o astfel de situaţie, contravenientul poate să formuleze o plângere, în cel mult 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, prin care să invoce excepţia prescripţiei aplicării sancţiunii contravenţionale.

Citește și Ce reguli trebuie să respecți în spațiul public ca să nu fii amendat?

Petentul trebuie să depună plângerea la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, iar aceasta trebuie să fie însoţită de anumite documente. „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, însoţită de actul care face dovada plăţii taxei judiciare de timbru de 20 de lei şi de documentele care fac dovada depăşirii termenului de şase luni”, a punctat Gabriela Pintea. Depăşirea termenului legal poate fi dovedită, de exemplu, chiar cu procesul-verbal de contravenţie şi cu plicul în care a fost trimis, însă, în funcţie de situaţie, pot fi folosite şi alte documente.
Totuşi, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cuprinde şi două excepţii de la regula încheierii procesului-verbal de contravenţie în maximum şase luni de la săvârşirea faptei. Mai exact, termenul de şase luni curge de la data încetării săvârşirii faptei, atunci când este vorba de contravenţii continue. „În cazul contravenţiilor continue, termenul (…) curge de la data încetării săvârşirii faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp”, dispune actul normativ amintit.
Cealaltă excepţie este atunci când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit ca ea este contravenţie. În acest caz, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa organelor de cercetare/urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată, în măsura în care sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului de şase luni. „Prescripţia operează totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel”, mai scrie în ordonanţă.
Atenţie! În prezent, există şi alte termene de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale, acestea fiind stabilite prin legi speciale. Câteva exemple în acest sens sunt, potrivit specialistului contactat de AvocatNet.ro, Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital (trei ani de la data săvârşirii faptei), OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice (un an de la data săvârşirii faptei), OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital (trei ani de la data săvârşirii faptei) şi OUG nr. 13/2013 privind serviciile poştale (un an de la data săvârşirii faptei).

Amenda comunicată după depăşirea termenului legal
Şi în cazul comunicării procesului-verbal de contravenţie există un termen-limită ce trebuie respectat pentru a evita prescripţia. Acesta este de două luni de la data aplicării sancţiunii.
Concret, potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 2/2001, „executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii”. Până la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, termenul a fost de o lună, însă Executivul a decis să-l dubleze.
„După cum rezultă din prevederea legală, agentul constatator este obligat să comunice procesul-verbal contravenientului în termen de două luni de la data la care l-a încheiat. În situaţia în care agentul constatator comunică procesul-verbal de contravenţie după expirarea termenului de două luni, intervine sancţiunea prescripţiei executării amenzii contravenţionale”, a afirmat consultantul juridic Gabriela Pintea, adăugând că prescripţia trebuie, de asemenea, constatată de judecători: „Intervenţia prescripţiei trebuie să fie constatată de instanţa judecătorească competentă, printr-o hotărâre judecătorească. Contravenientul va formula plângere prin care va invoca excepţia prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale”.
Plângerea trebuie formulată şi depusă la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia în maximum 15 zile de la comunicarea procesului-verbal. Aceasta trebuie să fie însoţită de actul prin care se dovedeşte plata taxei judiciare de timbru de 20 de lei şi de documentele din care să reiasă că termenul de comunicare este depăşit.
„În situaţia în care contravenientul află de existenţa procesului-verbal de contravenţie de-abia în faza executării silite a actului sancţionator, atunci acesta poate invoca excepţia prescripţiei executării amenzii contravenţionale pe calea contestaţiei la executare”, subliniază Gabriela Pintea.
Important! Conform specialistului, singura taxă ce trebuie achitată în cazul formulării unei plângeri împotriva unui proces-verbal de contravenţie este taxa judiciară de timbru de 20 de lei. Aceasta este datorată şi pentru plângere, şi pentru atacarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond (dacă este cazul).

Citește și Închisoare sau amendă pentru insultă şi calomnie: Proiect de lege

Cum se calculează termenele legale exprimate în luni
Termenele legale exprimate în luni sunt calculate în mod diferit faţă de cele exprimate în zile, după cum ne-a lămurit Gabriela Pintea. Astfel, termenul de şase luni nu este egal cu 180 de zile.
„Diferenţa dintre termenele pe luni şi termenele pe zile este modul de calcul al acestora. Termenul de şase luni care începe în ziua X a unei luni se împlineşte în ziua X a celei de a şasea luni. Dacă cea de-a şasea lună nu are ziua X, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. De exemplu, dacă data constatării faptei este 1 martie, ultima zi în care poate fi încheiat procesul-verbal de contravenţie este 1 septembrie. În situaţia în care data constatării faptei este 31 martie, ultima zi în care poate fi încheiat actul sancţionator este 30 septembrie”, a menţionat consultantul juridic.
În mod evident, aceeaşi regulă se aplică şi pentru calcularea termenului de două luni. Spre exemplu, dacă sancţiunea este aplicată pe 1 martie, ultima zi pentru comunicarea procesului-verbal este 1 mai, iar dacă sancţiunea este aplicată pe 31 iulie, ultima zi de comunicare este 30 septembrie.

Informaţiile fără de care procesul-verbal de contravenţie este nul
Legea contravenţională prevede că lipsa anumitor informaţii dintr-un proces-verbal atrage nulitatea acestui document.
Mai exact, este vorba de „lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator”, după cum scrie în OG nr. 2/2001. Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu.
În acest sens, de reţinut este o situaţie în privinţa căreia a trebuit să se pronunţe, prin decizie a Completului competent să judece recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Este vorba, mai precis, de procesul-verbal de contravenţie pentru lipsa rovinietei întocmit în urma depistării cu camele video folosite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
În acest caz, judecătorii Înaltei Curţi au hotărât că, în lipsa semnăturii de mână a agentului constatator, procesul-verbal de contravenţie este nul. Decizia – care este obligatorie din martie – a fost luată în condiţiile în care CNADNR semna electronic documentele şi le expedia în format tipărit, iar instanţele – prin hotărârile contradictorii date în cauzele referitoare la acest aspect – nu s-au putut pune de acord asupra legalităţii procedeului.

Sursa.avocatnet.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba