Rămâi conectat

Social-Economic

Ajutorul de încălzire pentru iarna 2022-2023: Care sunt documentele necesare, ce sume sunt acordate și cine sunt beneficiarii

Publicat

în

Ajutorul de încălzire pentru iarna 2022-2023: Care sunt documentele necesare, ce sume sunt acordate și cine sunt beneficiarii

Pentru a putea primi ajutorul pentru încălzire în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2022 și 31 martie 2023, cei interesați trebuie să depună cererile până în data de 15 octombrie.

Începând de anul trecut, mai precis de la 1 noiembrie 2021, ajutorul de încălzire din partea statului se acordă în baza unei noi legi. Este vorba despre Legea consumatorului vulnerabil, care reglementează acordarea ajutorului de încălzire pentru sezonul rece, adică pentru perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023.

Conform acestui act normativ, ajutorul de încălzire se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile acesteia și sistemul de încălzire utilizat.  Pentru acordarea ajutorului pentru încălzire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, cererile și declarațiile pe propria răspundere se depun, individual sau prin asociațiile de proprietari ori locatari, la primăria localității de domiciliu, de regulă, până la data de 15 octombrie.

Totuși, în cazul în care consumatorii vulnerabili îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului pentru încălzire pe parcursul sezonului rece, stabilirea dreptului se face prin dispoziție a primarului, după cum urmează: – începând cu luna depunerii cererii, pentru cei care au depus documentele până la data de 20 a lunii respective; – începând cu luna următoare, pentru cei care au depus documentele după data de 20; – începând cu luna depunerii cererii, pentru beneficiarii de ajutor social al căror drept de ajutor social este stabilit începând cu acea lună, indiferent de data la care a fost depusă cererea.

Pot cere ajutor de încălzire familiile cu venituri nete lunare mai mici de 1.386 de lei pe fiecare membru sau persoanele singure care câștigă pe lună până în 2.053 de lei. Acest sprijin financiar se acordă pentru un singur sistem utilizat la încălzirea locuinței, declarat de persoana singură, respectiv de un membru al familiei, care are capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile.

În funcție de sistemul de încălzire utilizat în locuință, categoriile de ajutoare pentru încălzire sunt ajutor pentru încălzirea locuinței cu energie termică în sistem centralizat;  ajutor pentru gaze naturale; ajutor pentru energie electrică;  ajutor pentru combustibili solizi și/ sau petrolieri.

Ajutorul pentru încălzire se plătește diferențiat în funcție de venitul mediu lunar pe familie sau al persoanei singure astfel:

– 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, dacă venitul mediu net lunar este de până în 200 lei pe membru de familie/ persoana singură;

– 90% pentru un venit lunar net cuprins între 200,1 și 320 lei;

– 80% pentru un venit lunar net între 320,1 și 440 lei;

– 70% pentru un venit lunar net între 440,1 și 560 lei;

– 60% pentru un venit lunar net între 560,1 și 680 lei;

– 50% pentru un venit lunar net între 680,1 și 920 lei;

– 40% pentru un venit lunar net între 920,1 și 1.040 lei;

– 30% pentru un venit lunar net între 1.040,1 și 1.160 lei;

– 20% pentru un venit lunar net între 1.160,1 și 1.280 lei;

– 10% pentru un venit lunar net între 1.280,1 și 1.386 lei/ membru de familie sau 2.053 de lei pentru persoana singură.

Valoarea de referință luată în calcul la stabilirea ajutorului de încălzire, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, nu poate fi mai mică de:

– 250 lei/ lună, pentru gaze naturale;

– 500 lei/ lună, pentru energie electrică;

– 320 lei/ lună, pentru combustibili solizi și/ sau petrolieri.

În cazul ajutorului pentru energie termică, valoarea de referință se stabilește lunar, în funcție de prețul local al energiei termice facturate populației. În plus, pe lângă bani pentru încălzirea locuinței, persoanele cu venituri mici pot primi un ajutor financiar suplimentar pentru energie, destinat acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta

Publicat

în

Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază

Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.

În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.

Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.

Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.

Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.

sursa: cjalba.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba

Publicat

în

În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete

Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.

Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.

La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Social-Economic

„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș

Publicat

în

„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș

„Împreună dăruim bucurie”, este campania prin care Direcția Generală de Asistență Socială, Medicală și Comunitară Sebeș și-a propus și în acest an să aducă bucurie și zâmbete pe chipurile persoanelor vârstnice singure din comunitatea locală.
200 de persoane vârstnice au primit în pragul sărbătorilor pascale pachete alimentare constând în faină, zahăr, ulei, orez, conservă de carne, paste, cozonac, suc și role de hârtie.
„Voluntarii noștri au fost entuziasmați să ofere căldură, bucurie și o vorbă bună bunicilor comunității”, au precizat reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială, Medicală și Comunitară Sebeș.
Aceștia au adresat mulțumiri pentru implicare primarului municipiului Sebeș, Dorin Nistor, viceprimarului municipiului Sebeș, Dorin Albu, sponsorilor, voluntarilor de la Asociația Laudă semințelor, coordonați de Bogdan Turcu, Centrulului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, elevilor de la Liceul cu Program Sportiv „Florin Fleșeriu” Sebeș și Liceul Tehnologic Sebeș, coordonați de profesoarele Cornelia Cosma și Mihaela Suciu, Serviciului Public de Administrare a Patrimoniului Sebeș, Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență și nu în ultimul rând, echipei Direcției Generale de Asistență Socială, Medicală și Comunitară Sebeș.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba